BNR: O pozitionare mai joasa a raportului leu/euro ar putea sprijini dezinflatia pe termen scurt

Miercuri, 13 Noiembrie 2019, ora 16:45
2813 citiri
BNR: O pozitionare mai joasa a raportului leu/euro ar putea sprijini dezinflatia pe termen scurt
Foto: Pixabay

O pozitionare mai joasa a raportului leu/euro ar putea sprijini dezinflatia pe termen scurt, dar, in schimb, ar induce riscuri mari la adresa evolutiei pe termen mediu a inflatiei, potrivit minutei sedintei de politica monetara a Consiliului de Administratie al BNR din 6 noiembrie 2019.

"S-a observat ca evolutia recenta a cursului de schimb leu/euro s-a decorelat intrucatva de cea a ratelor de schimb ale celorlalte monede din regiune, care, in contextul ameliorarii apetitului global pentru risc, dar si al unor influente interne, au consemnat scaderi notabile in octombrie, recuperand, integral sau in buna parte, cresterile inregistrate in trimestrul III. S-a apreciat ca o pozitionare mai joasa a raportului leu/euro, potential antrenata de diferentialul ratei dobanzii - mai ales pe fondul relaxarii politicii monetare de catre Fed si BCE, precum si al atitudinii bancilor centrale din Europa Centrala si de Est -, ar putea sprijini dezinflatia pe termen scurt, dar, in schimb, ar induce riscuri mari la adresa evolutiei pe termen mediu a inflatiei, prin impactul advers exercitat asupra balantei comerciale si a contului curent", se spune in minuta BNR.

Unii membri ai Consiliului au atras insa atentia asupra riscului unei potentiale schimbari bruste a sentimentului pe piata financiara internationala, implicand miscari ample de capital, care sa afecteze serios mediul financiar intern, ceea ce reclama, mai ales in conditiile deficitelor gemene, vigilenta din partea bancii centrale si pregatire pentru o eventuala necesara reactie prompta.

Membrii Consiliului au sesizat si cresterea anuala robusta care a continuat sa caracterizeze creditul acordat sectorului privat in luna septembrie, doar in usoara temperare fata de luna anterioara, media acesteia marindu-se in trimestrul III la un nivel marginal inferior maximului ultimilor 7 ani atins in primul trimestru al anului.

Conform BNR, usoara incetinire din septembrie a venit in principal de pe segmentul imprumuturilor societatilor nefinanciare, in timp ce variatia creditelor acordate populatiei a avansat marginal, in conditiile continuarii cresterii alerte, intr-un ritm de doua cifre, a celor in moneda nationala.

Referitor la evolutiile in perspectiva, membrii Consiliului au concluzionat ca este de asteptat ca presiunile inflationiste din economie sa se calmeze pe orizontul relevant al politicii monetare, inclusiv in raport cu previziunile din luna august, dar sa ramana semnificative si sa se reintensifice usor incepand cu semestrul II al anului viitor. S-a aratat ca dupa ce va urca modest deasupra intervalului tintei in decembrie 2019, la 3,8%, rata anuala a inflatiei va cobori probabil confortabil in jumatatea lui superioara in primul semestru al anului viitor, pentru ca apoi sa se reinscrie pe o traiectorie lent crescatoare, care va tinde sa se reapropie de limita de sus a intervalului, ajungand la 3,1% in decembrie 2020 si la 3,2% la finele orizontului prognozei.

In ceea ce priveste viitorul pozitiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au remarcat ca expansiunea economica va ramane probabil solida pe orizontul prognozei, in conditiile unei incetiniri treptate a acesteia in 2019 - 2020, urmata insa de o reaccelerare in 2021. Chiar si in contextul noii perspective - mai putin optimista pe termen scurt decat cea evidentiata in august -, avansul economiei este asteptat sa-si devanseze consistent ritmul potential in anul curent, iar apoi sa ramana relativ in linie cu acesta, au subliniat mai multi membri ai Consiliului; astfel, excedentul de cerere agregata va creste probabil considerabil in 2019, atingand un varf post-criza, iar ulterior va oscila in jurul acestui nivel, pe un palier totusi mai scazut decat cel previzionat anterior.

Totodata, potrivit evaluarilor, consumul gospodariilor populatiei va redeveni probabil in 2020 si va ramane ulterior principalul determinant al cresterii economice, pe fondul dinamicii robuste, desi in temperare, a venitului disponibil real - reflectand inclusiv scaderea ratei inflatiei si marirea transferurilor sociale -, precum si in conditiile unor rate reale ale dobanzilor bancare prezumate a se mari foarte lent pe orizontul prognozei.

Membrii Consiliului au aratat ca, in contextul tensionat al pietei muncii, cresterea veniturilor populatiei ar putea chiar sa depaseasca previziunile, in timp ce, o evolutie mai temperata decat cea anticipata ar fi posibila in ipoteza implementarii unor masuri care sa vizeze o diminuare a abaterii deficitului bugetar de la limita prevazuta de Pactul de Stabilitate si Crestere; acestea ar afecta si sentimentul de incredere a consumatorilor, deosebit de senzitiv la evolutii/evenimente cu impact advers asupra situatiei financiare curente/anticipate a gospodariilor populatiei.

Incertitudini si riscuri considerabil mai mari caracterizeaza perspectiva investitiilor, au apreciat membrii Consiliului, care presupune, la randul ei, prelungirea influentelor stimulative ale politicii fiscale pro-ciclice pe orizontul proiectiei. Inclusiv in contextul calendarului electoral, sursa lor majora o constituie viitoarea constructie bugetara, date fiind cresterea considerabila a deficitului bugetar in 2019 - ingrijoratoare inclusiv din perspectiva costurilor de finantare interna si externa -, precum si marirea impactului bugetar anticipat al noii legi a pensiilor, de natura sa faca necesare masuri de stopare a deteriorarii pozitiei fiscale, concretizate probabil, cel putin pe termen scurt, in diminuarea cheltuielilor publice de investitii, incluzandu-le pe cele finantate din fonduri europene.

Incertitudini continua sa decurga si din situatia financiara a companiilor, precum si din sentimentul de incredere a investitorilor rezidenti si nerezidenti - conditionat de calitatea mediului de afaceri, incluzand stabilitatea si predictibilitatea cadrului legislativ -, dar si din trendul de incetinire a economiei europene si a celei globale si din incertitudinile asociate, cu impact contractionist asupra productiei industriale interne si eventual asupra investitiilor straine directe.

Deosebit de preocupanta a fost considerata perspectiva continuarii deteriorarii contului curent si a pozitiei externe de ansamblu a economiei, de natura sa induca riscuri la adresa macrostabilitatii, dar si a sustenabilitatii cresterii economice, mai ales in actualul context economic si financiar global, marcat de implicatii adverse si incertitudini decurgand din razboiul comercial si Brexit.

In evaluarile realizate, membrii Consiliului au facut referiri la discrepanta dintre robustetea absorbtiei interne si slabirea cererii externe, precum si la problemele de competitivitate non-pret ale unor sectoare, dar si la pierderile de competitivitate prin pret inregistrate de unele companii, pe fondul majorarii sustinute a costurilor salariale si al cvasi-stabilitatii cursului de schimb al leului.

Mai multi membri ai Consiliului au reafirmat nevoia unei corectii controlate a dezechilibrului extern, sustinuta prioritar de o ajustare bugetara, alaturi de reforme structurale consistente, care solicita insa timp.

A fost subliniata din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care sa evite o supraimpovarare a politicii monetare, cu efecte indezirabile in economie. Totodata, a fost reiterata importanta unui dozaj si a unei cadente adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, in vederea ancorarii anticipatiilor inflationiste pe termen mediu si a readucerii ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta de inflatie, in conditii de protejare a stabilitatii financiare. In acelasi timp, s-a apreciat ca, date fiind conditiile macroeconomice si riscurile interne si externe, pastrarea controlului strict asupra lichiditatii de pe piata monetara este esentiala.

#inflatie romania, #dezinflatie Romania , #stiri BNR