Digitalizare vs somaj SCOR: 10-1

Miercuri, 13 Noiembrie 2019, ora 10:03
2517 citiri
Digitalizare vs somaj SCOR: 10-1
Cristina Chiriac, Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin

Se asteapta ca cea de-a Patra Revolutie Industriala sa aiba efecte semnificative asupra capitalului si pietei muncii, inclusiv prin schimbarea modului de interactiune si chiar a comportamentului indivizilor.

Utilizarea pe scara tot mai mare a sistemelor fizico-cibernetice nu se reduce la Industria 4.0 in sine, avand si un impact social considerabil, precum cresterea incluziunii sociale, de exemplu, pentru persoanele cu dizabilitati, care pot sa depaseasca barierele cu care se confruntau anterior.

Pe termen scurt, vorbim de efectele negative ale digitalizarii manifestate de disparitia de locuri de munca, prin preluarea de catre roboti a executiei multor sarcini de tipul celor repetitive, periculoase sau obositoare fizic, dar si efecte pozitive care au in vedere aparitia unor noi locuri de munca, legate de adoptarea noilor tehnologii.

Pe termen mediu si lung, putem vorbi despre modernizarea calificarilor, dar si de o posibila polarizare a calificarilor, ceea ce ar putea avea ca rezultat noi forme de munca necalificate. Balanta creare-desfiintare de locuri de munca apare pozitiva la prima vedere.

Studiile arata ca, o crestere de 10% a gradului de digitalizare ar duce la o scadere cu 1,02% a ratei somajului, cel mai mare efect resimtindu-se in economiile emergente din Asia de Est, Asia de Sud si America Latina, care beneficiaza in total de peste 4 milioane de locuri de munca create ca urmare a digitalizarii acestor regiuni.

Pe de alta parte, crearea de locuri de munca in economii aflate intr-un stadiu avansat de dezvoltare, precum America de Nord si Europa de Vest, este estimata ca fiind mai modesta.

In unele tari exista un paradox al datelor cu caracter personal - cetatenii considera ca detin controlul asupra datelor cu caracter personal dar, in realitate, administratiile publice ofera doar o transparenta limitata.

In unele tari se observa si situatia inversa. Documentul de identitate electronic poate garanta identificarea fara echivoc a unei persoane si face posibila furnizarea serviciului catre persoana indreptatita.

Aproape toate statele membre au sau sunt in curs de a introduce un sistem de identificare electronica care beneficiaza de sprijin la nivel national. Cu toate acestea, lipsa unui temei juridic comun impiedica statele membre sa recunoasca si sa accepte documentele de identificare electronice emise in alte state membre.

Transparenta a inregistrat imbunatatiri in ceea ce priveste performanta si responsabilitatile proprii ale administratiilor publice, procesul de furnizare a serviciilor si implicarea datelor cu caracter personal.

Desi transparenta pare sa se afle pe agenda de lucru a majoritatii administratiilor publice, rezultatele difera si nu indica punerea in aplicare consecventa a acestui principiu: in timp ce unele state membre sunt foarte avansate, altele raman in urma.

Odata cu digitalizarea, productivitatea se imbunatateste, unele locuri de munca se inlocuiesc cu tehnologie, iar sarcinile intensive in forta de munca sunt relocate in pietele emergente, unde forta de munca este mai ieftina.

Din acest punct de vedere, Romania ar putea profita, pentru inca o vreme, de diferentialul salarial important fata de tarile avansate ale UE si sa atraga unele activitati intensive in forta de munca dinspre tarile mai avansate.

Totusi, acesta nu este un model de afaceri atractiv si nici nu reprezinta o solutie, ci mai degraba o amagire pe termen scurt, eventual mediu. Un alt efect al digitalizarii este cresterea relocalizarii.

Pe masura ce companiile din tarile avansate isi imbunatatesc productivitatea datorita digitalizarii, isi transfera locuri de munca in tarile mai putin dezvoltate, cu un grad de digitalizare mai redus.

Digitalizarea are efecte si asupra mobilitatii fortei de munca, facilitand combinarea muncii cu viata privata.

In principiu, formele mobile de munca pot fi avantajoase pentru angajati si angajatori deopotriva, dar pentru aceasta este nevoie de includerea in contractele de munca a unor specificatii suplimentare, care sa trateze cu claritate particularitatile legate de specificul muncii la distanta.

Pe langa sansele oferite de era digitalizarii, exista, de asemenea, riscuri: o concentrare sporita a datelor in mainile catorva monopoluri capabile sa se sustraga controlului de stat, o intensificare a decalajului digital si polarizarea societatii, exacerbarea importantei pregatirii permanente comparativ cu cea a educatiei initiale, eroziunea locurilor de munca, dar si a limitelor dintre viata profesionala si cea privata, accelerarea si intensificarea muncii si accentuarea stresului. In cazul in care masinile vor prelua tot mai multe sarcini, se vor putea pierde o intreaga gama de abilitati si competente, fizice, manuale, chiar si intelectuale.

Aproape jumatate din cetatenii UE nu pot apela la servicii on-line

In statele membre cu cele mai dezvoltate servicii online, canalul online este canalul implicit pentru pana la 43 % dintre serviciile destinate cetatenilor.

Cu toate acestea, 48 % dintre cetatenii UE care au nevoie sa apeleze la serviciile publice nu pot inca sa utilizeze canalul online, principalul obstacol fiind lipsa competentelor.

De exemplu, 10 % dintre serviciile necesare pentru inceperea unei afaceri au fost automatizate, dar aceasta cifra este mult mai scazuta pentru serviciile destinate cetatenilor.

Utilizarea software-ului traditional a provocat complicatii semnificative in procesul de modernizare a serviciilor de e-guvernare. Aproape toti cetatenii UE au posibilitatea de a accesa internetul.

Utilizarea dispozitivelor mobile de accesare a internetului a crescut dramatic in ultimii cinci ani: in prezent, unul din doua site-uri web publice poate fi utilizat pentru dispozitivele mobile.

Criteriul de referinta referitor la mobilitatea intreprinderilor indica faptul ca serviciile transfrontaliere inregistreaza decalaje: 17 % dintre serviciile de care antreprenorii au nevoie pentru a-si incepe afacerile (sau informatiile despre aceste servicii) nu sunt disponibile dintr-o tara straina.

In schimb, antreprenorii care incep o afacere in propria tara se confrunta cu aceasta problema in mai putin de 1 % dintre cazuri. Cele mai frecvente obstacole sunt limba, lipsa de informatii pe site-ul web si necesitatea unei intalniri fizice pentru furnizarea serviciului.

In prezent, un document electronic emis in strainatate este acceptat in doar 31 % dintre cazuri, iar un document de identitate electronic strain poate fi utilizat doar in 22 % dintre cazuri.

Majoritatea cetatenilor UE considera ca au un anumit grad de control asupra informatiilor pe care le ofera online (posibilitatea de gestionare a datelor cu caracter personal in serviciile publice online), dar majoritatea nu au sentimentul de control total, conform studiilor din piata.

Articol semnat de Cristina Chiriac, Presedinte al Confederatiei Nationale pentru Antreprenoriat Feminin

Cosmin Samoilă (ONE) la Quarterly Report 3: ”Avem o creștere a vânzărilor din apartamente de 59% pe segmentul comercial”
Cosmin Samoilă (ONE) la Quarterly Report 3: ”Avem o creștere a vânzărilor din apartamente de 59% pe segmentul comercial”
Cosmin Samoilă, Directorul Financiar al ONE United Properties, a participat la cea de-a treia ediție a Quarterly Report, din 6 martie, eveniment marca Ziare.com, alături de partenerul principal...
Un mare combinat din România, deținut de un miliardar rus, face concedieri masive: ”Vom oferi locuri de muncă vacante”
Un mare combinat din România, deținut de un miliardar rus, face concedieri masive: ”Vom oferi locuri de muncă vacante”
Peste 80 din cei 186 de angajaţi ai combinatului de alumină Alum SA din Tulcea vor rămâne fără locuri de muncă, începând de luni, a anunţat, joi, 28 martie, subprefectul judeţului...
#digitalizare locuri de munca, #somaj romania , #Angajati