Trezorerie Europeana pana in 2025? Junker vrea toti banii la comun

O noua institutie financiara europeana ar putea sa apara in urmatorii 10 ani. Presedintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker spera ca, pana in 2025, Trezoreria Europeana sa fie perfect functionala in zona euro.

Raportul CE prevede ca guvernele tarilor din zona euro sa mentina controlul asupra stabilirii impozitelor si cheltuielilor interne, in sarcina Trezoreriei Europene intrand finantarea unor decizii si initiative comune, dezvaluie Bloomberg.

Solidaritate si reguli

Initiativa lui Juncker se bucura deja de girul presedintelui Bancii Centrale Europene, Mario Draghi, si a altor oficiali de rang inalt din UE.

Raportul va fi facut public la inceputul acestei saptamani, in perioada urmatoare presedintele CE dorind sa foloseasca un grup de experti care sa intocmeasca pana in 2017 calendarul masurilor care stau la baza crearii Trezoreriei Europene.

Junker a cerut si o implicare mai mare din partea tarilor din zona euro in rsspectarea tintelor stabilite in bugetul UE, constatand ca o mare parte din schimbarile efectuate in bugetul din 2011 nu au dat rezultatele asteptate.

Raportul lui Junker nu face nicio referire directa la criza financiara din Grecia care ar putea destabiliza intreaga zona euro in cazul unui abandon al elenilor.

In schimb, in documentul initiat de presedintele CE se face referire la reinnoirea angajamentelor pentru un viitor comun al tarilor europene.

"Toti membrii uniunii monetare au renuntat odata pentru totdeauna la monedele nationale, impartasind suveranitatea monetara cu alte tari din zona euro.

Acest destin comun necesita solidaritate in vremuri de criza si respect pentru regulile comun acceptate de catre toti membri", se mentioneaza in raport.

Raspuns la criza

Printre randuri, frazele de mai sus par sa raspunda direct atacurilor verbale initiate in ultimele luni de catre guvernantii greci, in special de catre ministrul de Finante Yanis Varoufakis, pe tema lipsei de solidaritate in blocul european.

Zona euro a intrat deja in al cincilea an de criza financiara, completata cu un nivel ridicat al datoriilor de stat.

Raportul lui Junker este lansat intr-o perioada in care UE incearca sa demonstreze ca a lasat in urma criza, chiar daca amenintarea unui faliment si a unei iesiri dezordonate din zona euro a Greciei persista inca.

"Simplul fapt ca ne-am confruntat cu acest tip de crize demonstreaza necesitatea aparitiei acestui raport care scoate in evidenta unele aspecte incomplete din mecanismul UE", considera vicepresedintele CE, Valdis Dombrovskis.

Primul pas il reprezinta proiectul uniunii bancare din zona euro, nascut in urma promisiunii facute in 2012 de a proiteja moneda unica europeana.

In raport se cere acordarea de urgenta a unor finantari pentru deschiderea Fondului Unic Decizional, care ar trebui sa devina operational incepand cu 1 ianuarie 2016, chiar si in lipsa tuturor contributorilor.

Pe termen lung, uniunea bancara europeana va avea nevoie de o sustinere comuna puternica, aceasta putand fi asigurata inclusiv printr-un credit din fondurile Mecanismului de Stabilitate Europeana.

Inclusiv sistemul de asigurare a depozitelor bancare va urma sa fie unul comun, tarile membre in zona euro urmand sa urmeze aceeasi linie directoare in problema capitalului si a secretului bancar.

Mecanism anti-soc

Raportul evidentiaza si necesitatea aparitiei unui mecanism anti-soc care sa echilibreze evolutiile diferite ale economiilor din interiorul zonei euro, reducand diferenta de ritm inregistrata intre elita economica din regiune si tarile de la periferie.

Un astfel de mecanism urmeaza a fi conceput de grupurile de experti pana in 2017, dar nu va functiona permanent si nici nu se va trransforma intr-un instrument de gestionare a crizelor, specifica documentul CE.

"Tarile din zona euro au nevoie de un sistem de monitorizare economica cu cerinte din ce in ce mai putine si mai durabile. Suntem fermi in decizia de a intari uniunea monetara", opineaza seful grupului de ministrii de Finante din regiune, Jeroen Dijsselbloem.

Post nou de lider

Rolul indeplinit in acest moment de Dijsselbloem ar putea avea sarcini mult mai mari in viitor, se arata in raport.

Liderul eurogrupului ar urma sa aiba o influenta mai mare in diplomatia globala, iar resursele puse la dispozitia sa ar urma sa fie mai mari, ca urmare a cresterii atributiilor.

Pe hartie da bine

Documentul estimeaza ca 2025 este anul in care in zona euro se va putea vorbi de o uniune economica si monetara stabila si completa.

Raportul recomanda respectarea programului de reforme initiat de Bruxelles si solocita tarilor membre sa constituie autoritati in domeniul competitional pentru a monitoriza si a juca un rol activ in stabilirea salariilor in functie de performante.

Suna frumos, dar chiar si alti oficiali europeni incep sa se indoiasca de sansele de a transpune in practica aceste proiecte, in conditiile in care uniunea monetara de pe continent risca sa piarda cel putin un membru in perioada imediat urmatoare.

"Viitorul zonei euro este o chestiune pe care o putem dezbate doar dupa ce punem la punct alte cateva probleme", a replicat vicepresedintele CE, Frans Timmermans.