Franta, pusa la colt de FMI. Motivul: Cheltuielile publice au atins un nivel alarmant

Franta a iesit in fata, saptamana trecuta, ca una dintre performerele cresterii economice din zona euro, cu 0,6% crestere inregistrata in primul trimestru al acestui an.

Insuficient insa pentru a distrage atentia FMI de la deficitul bugetar major inregistrat cu consecventa in ultimii ani.

Raportul FMI de saptamana aceasta atrage atentia Parisului asupra efectului pe care cheltuielile enorme din sectorul public le-au avut asupra sistemului fiscal in ultimele decenii, relateaza reporterii The Telegraph.

Deficit constant

Franta trebuie sa tina in frau cheltuielile administratiei centrale, sa isi reduca gradul de indatorare si sa rezolve problema somajului ridicat, arata expertii FMI in raportul intocmit recent.

Nu sunt singurii care sesizeaza aceste probleme. Deficitul bugetar de peste 3% a fost constant una din chestiunile reclamate Parisului de Comisia Europeana in ultimii trei ani.

Numai ca de aceasta data reprezentantii Fondului iau taurul de coarne si le explica oficialilor de la Paris ca potentiala crestere economica din urmatorii ani este pusa in pericol de gradul ridicat de indatorare si eterna gaura din buget.

Vestea buna este ca efectul prabusirii pietei petrolului si politica monetara favorabila a Bancii Centrale Europene vor intarzia intr-o oarecare masura deznodamantul, in urmatorii 5 ani fiind prognozata o contractie de doar 1,25% a economie franceze.

Probleme cronice

"Sunt necesare eforturi continue pentru a scapa de problemele economice fundamentale: un somaj ridicat, potential slab de crestere economica si cheltuieli record in sectorul public", recomanda economistii FMI.

Guvernul de la Paris este considerat unul dintre cele mai risipitoare din zona euro.

Anul trecut cheltuielile bugetului general au atins 57,5% din PIB-ul tarii, cu 11 procente mai mult decat media din uniunea monetara.

Inclusiv cheltuielile autoritatilor locale au inregistat o crestere continua in anii de criza, majoritatea banilor fiind directionati in masuri de protectie sociala, Franta fiind din acest punct de vedere pe primul loc in randul tarilor dezvoltate.

"Presiunea exercitata de aceste masuri a crescut nu doar gradul de indatorare publica, ci si impozitele in sectorul privat, pana la un nivel record", constata expertii Fondului.

Hollande, vorbe fara acoperire

Solutia imediata intrezarita de reprezentantii FMI consta in indexarea salariului minim in raport cu inflatia si restrangerea conditiilor de acordare a ajutorului de somaj.

Nivelul somajului din Franta a ajuns la 10,5%, dublu fata de cel intalnit in Germania.

Reprezentantii FMI manifesta indoieli si in privinta atingerii tintei de 3% a deficitului bugetar in 2017, dupa cum a dat asigurari presedintele Francois Hollande.

In opinia expertilor, planurile fiscale ale acestuia se dovedesc prudente, dar lipsite de detalii.

"Se intrevede riscul ca acest obiectiv sa fie ratat in cazul unor socuri adverse in economia Frantei.

Ritmul planificat de ajustare nu lasa spatiu de manevra in cazul cresterea economica si inflatia se vor dovedi nesatisfacatoare sau daca la orizont apar alte cheltuieli urgente", mai mentineaza raportul FMI.