Un student de 19 ani a gasit solutia pentru terenurile agricole lasate in paragina: Speranta sta in tineri!

Filip Lariu este student in anul doi de facultate, dar a participat la mai multe concursuri de inovare sociala decat multi dintre competitorii lui cu decenii experienta.

Cea mai recenta idee a lui este simpla, dar poate avea un impact social si financiar decisiv pentru comunitatile rurale: vrea sa deschida o afacere care sa le permita fermierilor batrani sa isi dea in arenda terenul pe care nu il mai pot lucra unor tineri care isi doresc o intreprindere agricola, insa nu au resursele necesare.

Lui Filip i-a venit aceasta idee in timp ce participa la o competitie in Shanghai, iar vara aceasta a ajuns cu ea in semifinala Competitiei Europene de Inovare Sociala, cel mai mare concurs de inovare sociala din Europa, organizat de Comisia Europeana impreuna cu Ashoka.

Dintr-un total de 700 de idei participante din 20 de tari europene, au fost alese 30, iar Romania este a doua cea mai bine reprezentata tara, cu 3 idei semifinaliste.

Rural Revitalisation este una dintre ele, luptandu-se pentru unul dintre premiile cu o valoare totala de 150.000 de euro. In 2018 Ashoka Romania a adus competitia pentru prima oara la noi in tara: Academia de Mentorat a avut loc la Cluj, intre 16 si 18 iulie.

As vrea sa vorbim pentru inceput despre tine, despre evolutia ta profesionala si implicarea in zona de antreprenoriat social.

Ma numesc Filip-Andrei Lariu si sunt student in al doilea an la Facultatea de Drept, Universitatea Babes Bolyai. Inca din primii ani de liceu am incercat sa fiu cat mai activ in societate si sa ma implic in cat mai multe initiative care sprijina tinerii. Asa am ajuns sa reprezint elevii prin intermediul Consiliului Elevilor. Mai tarziu, la facultate, am aflat de alte proiecte si evenimente, cum ar fi Youth Innovation Competition on Global Governance (Shanghai 2018) si EUSIC. Astfel, m-am hotarat sa incerc sa contribui si eu cu solutii la problemele pe care le vad in Romania si nu numai.

Cum s-a nascut Rural Revitalisation?

Mai devreme in acest an am participat la o alta competitie (YICGG 2018), tot pe tema revitalizarii spatiului rural. Pregatind cu echipa mea planul de dezvoltare pe care urma sa il prezentam, mi-a venit si aceasta idee; idee pe care am decis sa o dezvolt pentru EUSIC.

Cum ii va ajuta initiativa ta pe tineri sa revitalizeze terenurile agricole din zonele rurale?

Firma care va concretiza proiectul Rural Revitalisation se va numi Ceres, ca zeita agriculturii. Initiativa urmareste sa ii sprijine pe tinerii care doresc sa inceapa o intreprindere in domeniul agricol, dar care nu dispun de resursele necesare.

In functie de serviciile pe care le ofera, activitatea firmei va fi impartita pe trei piloni. Pilonul I este legat de terenuri si presupune ca firma va actiona ca un intermediar intre tineri si persoanele in varsta ale caror terenuri au ramas in paragina.

Mai precis, firma va incheia contracte de arenda cu proprietarii, ca mai apoi sa "redistribuie" aceste terenuri tinerilor. Avantajul e ca terenurile raman in proprietatea persoanelor in varsta, care se vor bucura si de un venit suplimentar, in timp ce tinerii vor avea la dispozitie pamanturile necesare pentru activitatea lor.

Iata ca, in 2018, te-ai implicat in Competitia Europeana de Inovare Sociala cu proiectul Rural Revitalisation. Spune-ne mai multe despre proiect. Ce ai de gand sa faci, mai exact?

Semestrul acesta sunt plecat din tara, in vederea studiilor, insa odata ce ma intorc, voi demara proiectul. De asemenea, voi participa la ceremonia de decernare a premiilor din cadrul EUSIC, astfel incat ma voi putea consulta cu alti concurenti si experti in legatura cu fezabilitatea proiectului.

Care sunt regiunile pe care le vizezi?

Fiecare dintre cei trei piloni va avea o strategie de implementare diferita. Pilonii II (atragerea de fonduri europene si platforma de crowdfunding) si III (serviciile auxiliare) vor fi implementati la nivel national, in timp ce Pilonul I ("redistribuirea" terenurilor) va fi pentru inceput doar un proiect pilot, la nivelul catorva comune din Transilvania, urmand sa se extinda si el la nivel national.

Cum sunt tinerii pe care i-ai intalnit in aceste zone?

Problemele adresate de Ceres sunt de actualitate si stringente pentru tinerii care vor sa profeseze in domeniu. Lipsa fondurilor financiare, a terenurilor sau a serviciilor de specialitate e un impediment real, astfel incat tinerii sunt incurajati cand observa ca pot gasi solutii pentru majoritatea problemelor intr-un singur loc.

Iata ca ai abordat una dintre cele mai mari probleme sociale existente in Romania: lipsa unei strategii de valorificare a resurselor agricole lasate in paragina. Ce impact estimezi ca va avea acest demers?

Proiectul are un potential enorm. Daca autoritatile vor coopera si parteneriatul va fi unul eficient, consider ca modelul pe care CERES il prezinta ar putea fi solutia pentru problema terenurilor agricole lasate in paragina.

Cum ar arata o Romanie in care oamenii au optiunea de a se ingriji de spatiile lor agricole si atunci cand nu mai au forta fizica de a o face? Ar avea de castigat si nivelul de trai al fermierilor?

Cu siguranta! Modelul pe care il promovam sprijina atat tinerii fermieri, cat si persoanele in varsta, care raman in proprietatea terenurilor si se bucura de veniturile suplimentare izvorate din contractele de arenda. Astfel incurajam dezvoltarea micilor intreprinderi, in timp ce adresam o problema serioasa in Romania: saracia persoanelor in varsta din mediul rural.

Consideri ca proiectul va avea beneficii si pentru regiunile rurale din care fac parte spatiile agricole? Cum se vor schimba in bine satele respective?

Satele se vor bucura de un flux de investitii, populatia va fi reintinerita, iar persoanele in varsta vor avea un trai decent, nedepinzand exclusiv de sprijinul urmasilor sau de cel al statului.

Care este bugetul necesar pentru ca aceasta initiativa sa devina realitate si de unde ti-ai dori sa vina aceasta finantare?

CERES se va autofinanta, preponderent din comisioanele percepute din prestarea serviciilor pilonului II (atragerea de fonduri europene si platforma de crowdfunding) . Prin urmare, costurile initiale se vor rezuma la implementarea acestui pilon. Suma estimata este undeva intre 20.000-25.000 Euro. Aceasta va fi acoperita prin fonduri proprii si investitii private.

Ce planuri ai in continuare?

Mai intai vreau sa termin cu stagiul ERASMUS si sa ma intorc in tara. Totusi voi folosi aceasta perioada pentru dobandirea de know-how si consultanta cu alti antreprenori si experti. Incepand din februarie as vrea sa demarez proiectul.

Pierderile financiare uriașe pe care le suportă România pentru că nu face parte din Schengen terestru. „Trebuia să aderăm la 10 ani după intrarea în UE”

După eliminarea controalelor vamale aeriene și maritime cu Spațiul Schengen pentru România, la 31 martie 2024, a revenit în discuție subiectul pierderilor enorme suferite de transportatori,...

Ce este RAM Plus, funcția disponibilă pentru utilizatorii Android

Tehnologia de suplimentare a memoriei RAM, cunoscută sub numele de RAM Plus la telefoanele Samsung și RAM Boost pentru alte dispozitive cu sistem Android, este promovată ca o soluție...