Notiunile de piata relevanta si piata adiacenta in materia intreprinderilor legate (partea II)

Vineri, 18 Octombrie 2019, ora 10:45
6071 citiri
Notiunile de piata relevanta si piata adiacenta in materia intreprinderilor legate (partea II)
Foto: Oana Stratula, Avocat Partener Stratula si Asociatii

In prima parte a acestui articol, scrisa cu mai multe luni in urma decat ne-am fi dorit, am incercat o analiza a notiunii de piata relevanta si a problemelor pe care le pune in practica aplicarea corecta a acestei notiuni, din perspectiva incadrarii corecte a unei intreprinderi in categoria IMM-urilor.

Insa, in conditiile in care cerinta activarii intreprinderilor, intre care se stabilesc legaturi prin intermediul persoanelor fizice, se refera fie la aceeasi piata relevanta, fie la piete adiacente, o astfel de analiza nu este completa fara clarificarea notiunii de piata adiacenta.

Din pacate, daca in ceea ce priveste conceptul de piata relevanta, Comisia Europeana a fost explicita si a emis Comunicarea Comisiei privind definirea pietei relevante in sensul dreptului comunitar al concurentei nr. 97/C 372/03, notiunea de piata adiacenta are o definitie mai putin lamuritoare, fapt de natura sa genereze confuzii si aplicari neunitare din partea autoritatilor cu competente in gestionarea fondurilor europene.

Astfel, potrivit Recomandarii CE 2003/361/CE privind IMM-urile, se considera piata adiacenta, piata unui produs sau a unui serviciu care se situeaza direct in amonte sau in aval de piata in cauza.

De asemenea, intr-un document public intocmit de Consiliul Concurentei (Glosar termeni UE), piata din amonte este considerata a fi piata situata in stadiul precedent al lantului de productie sau de distributie; de exemplu, piata productiei, distributiei si a comercializarii de autovehicule este situata in amonte fata de vanzarea acestor autovehicule catre consumatorii finali.

In fine, in Orientarile Comisiei Europene privind evaluarea concentrarilor neorizontale in conformitate cu regulamentul Consiliului privind controlul concentrarilor economice intre intreprinderi nr. 2008/C 265/07, se mentioneaza ca "termenii 'din amonte si din aval' sunt folositi pentru a descrie relatia comerciala pe care o au entitatile comerciale care participa la concentrare.

In general, relatia comerciala se caracterizeaza prin faptul ca societatea din 'amonte' cumpara productia societatii 'din aval' si o utilizeaza ca factor de productie, in cadrul propriei productii pe care ulterior o vinde clientilor sai".

Rezulta, asadar, din toate aceste interpretari si exemplificari ale notiunii de piata adiacenta faptul ca, pentru ca doua intreprinderi sa activeze pe piete adicente, este necesar sa se afle pe pozitii imediat alaturate in lantul de productie sau de distributie, in sensul ca intre aceste piete nu se interpune nicio alta piata.

Aceasta conditie - "imediat alaturate" - pune nenumarate probleme in practica, si cumva sunt de inteles si dificultatile cu care se confrunta autoritatile cu competente in gestionarea fondurilor europene, atunci cand trebuie sa opereze cu notiuni care tin de dreptul concurentei, in conditiile in care, pentru a aplica in mod corect dispozitiile legale, acestea trebuie sa stabileasca, mai intai, piata relevanta pe care activeaza fiecare intreprindere si apoi sa verifice daca aceste piete sunt imediat alaturate in lantul de productie sau de distributie.

In scopul de a face cat mai accesibile aceste notiuni atat solicitantilor de fonduri europene (care isi fac o autoevaluare a incadrarii in categoria IMM-urilor, in scopul de a vedea daca sunt eligibili pentru finantare in cadrul masurilor adresate acestora), cat si persoanelor insarcinate cu verificarea indeplinirii conditiilor de eligibilitate, autoritatile de management care gestioneaza fonduri adresate IMM-urilor au inclus in Ghidul solicitantului o serie de exemple de situatii in care cerinta activarii pe piete adiacente este considerata indeplinita.

Vom analiza, in cele ce urmeaza, o parte din astfel de exemple pentru a vedea in ce masura acestea sunt utile sau, dimpotriva, sunt susceptibile sa conduca, mai degraba, la aplicarea gresita a notiunii de piete adiacente.

Astfel, intr-un clasament personal al exemplelor care denatureaza, in mod vadit, notiunea de piete adiacente, pe primul loc se numara situatia in care "A inchiriaza lui B bunuri imobiliare".

Pornind de la acest exemplu, o autoritate de management a considerat ca este indeplinita conditia activarii pe piete adiacente intre un solicitant de fonduri nerambursabile si societatea care i-a pus la dispozitie, pe baza unui contract de inchiriere, spatiul pentru deschiderea unui punct de lucru.

In opinia noastra, in stabilirea pietei relevante si, in mod corespunzator, a pietei adiacente, are relevanta activitatea desfasurata de intreprinderi, iar nu operatiunile economice incheiate in scopul desfasurarii activitatii.

Astfel, in situatia redata mai sus, contractul de inchiriere a fost incheiat in scopul de a dobandi un drept de folosinta asupra spatiului in care solicitantul si-a deschis un punct de lucru, contractul fiind, deci, incheiat in scopul desfasurarii activitatii autorizate la punctul de lucru respectiv.

A considera altfel inseamna a extinde in mod cu totul nejustificat notiunea de piete adiacente, in conditiile in care nu orice operatiune economica efectuata de o intreprindere (fie ca este vorba de dobandirea unor bunuri sau de obtinerea unor servicii) o plaseaza pe aceasta, in mod automat, pe o piata adiacenta cu operatorul economic care a furnizat serviciul sau produsul.

Un alt exemplu, poate la fel de neinspirat, in masura in care este luat drept "litera de lege" de catre persoanele care verifica eligibilitatea solicitantilor, din perspectiva incadrarii in categoria IMM-urilor, este cel conform caruia "A utilizeaza serviciile/produsele lui B in desfasurarea propriei activitati".

Caracterul extrem de general si, in consecinta, apt sa induca in eroare, al acestui exemplu, este revelat tot de ipoteza unei situatii concrete, in care aplicarea ad literam a exemplului anterior mentionat poate conduce la concluzia, gresita, a indeplinirii conditiei de a activa pe piete adiacente.

Astfel, in masura in care acest exemplu de piete adiacente este aplicat, ca atare, intr-o situatie concreta - cum ar fi aceea in care B este furnizor de energie electrica si A, solicitantul, utilizeaza in activitatea sa energia electrica furnizata de B - si conduce la concluzia ca A (indiferent de piata relevanta pe care activeaza) si B sunt pe piete adiacente, atunci absurditatea exemplului este evidenta.

In fine, un ultim exemplu de piete adiacente cu care nu rezonam este acela in care "A si B au clienti comuni".

In mod normal, existenta clientilor comuni ar trebui sa fie un indicator ca intreprinderile ar putea activa pe piete adiacente, cu consecinta ca sunt necesare verificari suplimentare, dar in niciun caz o prezumtie simpla, impotriva careia solicitantul sa fie obligat sa produca dovezi pentru a o inlatura.

In acest context, imi amintesc de revolta legitima a unui consultant pe fonduri europene care incerca sa convinga o autoritate de management ca acest exemplu de piete adiacente, in care "A si B au clienti comuni", devine absurd in cazul in care conduce la concluzia ca gradinita A se afla pe o piata adiacenta cu fabrica de paine B, intrucat parintii copiilor inscrisi la gradinita A cumpara paine de la fabrica de paine B si, deci, cele doua intreprinderi A si B au clienti comuni.

Stim ca si situatiile concrete la care facem apel pentru a demonstra caracterul echivoc al exemplelor de piete adiacente, utilizate de autoritatile de management, sunt, uneori, fortate dar, din pacate, acest lucru este necesar fata de lejeritatea cu care aceleasi autoritati ajung la concluzia ca intreprinderile activeaza pe piete adiacente.

Astfel, daca in cazul identificarii pietei relevante, cu toate excesele descrise in prima parte a acestui articol, pare totusi mai usor de verificat daca produsele sau serviciile intreprinderii A sunt interschimbabile cu produsele sau serviciile intreprinderii B, in cazul pietelor adiacente, confuziile si incadrarile gresite sunt si mai numeroase.

Prin urmare, in masura in care exemplele de piete adiacente utilizate de autoritatile de management in Ghidurile solicitantului sunt, ele insele, echivoce si apte sa genereze o aplicare gresita a legii, credem ca ar fi mai eficient sa se renunte cu totul la astfel de exemple ori sa fie utilizate ca simpli indicatori, a caror prezenta sa impuna efectuarea unor verificari suplimentare.

Oana Stratula, Avocat Partener in cadrul Societatii Civile de Avocati Stratula si Asociatii

HoReCa, 1/5 din PIB – TradeVille
HoReCa, 1/5 din PIB – TradeVille
Evoluția Cifrei De Afaceri Din Comerțul Cu Ridicata Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule si motociclete) a scăzut, in luna ianuarie, cu 20%...
Ministerul Dezvoltării a virat peste 286 de milioane de lei, pentru plățile restante din programul "Anghel Saligny"
Ministerul Dezvoltării a virat peste 286 de milioane de lei, pentru plățile restante din programul "Anghel Saligny"
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA) a virat suma de 286.390.685,13 lei, în vederea decontării facturilor pentru 237 de obiective finanţate prin Programul...
#intreprinderi legate IMM, #fonduri europene imm, #legislatie fonduri IMM , #Lege IMM