Legea investitorilor individuali - business angels. Realitati si asteptari

Luni, 15 Decembrie 2014, ora 09:38
7276 citiri
Legea investitorilor individuali - business angels. Realitati si asteptari
Foto: Peter Barta/ manager.ro

Recentul act normativ adoptat de Guvern a desteptat multe reactii in mediul de afaceri romanesc. Este cunoscut ca legea investitiilor din Romania nu are gradul de sofisticare pe care il au legislatiile unor tari mai mature, iar legea investitorilor individuali - business angels genereaza asteptari si dezamagiri, deopotriva.

As dori sa subliniez inainte de a continua ca proiectul de lege nu se aplica momentan. Acesta mai trebuie sa fie adoptat in Parlament, promulgat de Presedintele Romaniei si publicat in Monitorul Oficial, ulterior completat cu normele metodologice de implementare.

Acest proiect de lege aduce un plus in sistemul de sprijin al antreprenorilor, mai ales a celor la inceput de drum care cauta sa obtina finantare. Conform acestuia, unui investitor privat i se cesioneaza pana la 49% din capitalul social al unui SRL, iar acest investitor poate acorda imprumuturi SRL-ului beneficiind de anumite facilitati fiscale.

Asadar, investitorul privat devine asociat al SRL-ului si trebuie sa acorde imprumuturi banesti SRL-ului pentru a beneficia de facilitatile fiscale.

Din punctul meu de vedere, principalele probleme sunt legate de definirea notiunii de imprumut, apoi de modul in care se poate obtine facilitatea respectiva si despre definirea investitorului de tip business angel.

Mai exista, apoi, discutia despre viziune. Mentionez ca pana si cesionarea a pana la 49% din capitalul social al companiei mi se pare excesiv. Legea se adreseaza exclusiv persoanelor fizice. Ce se intampla, insa, cu retelele de business angels?

Legea nu raspunde la aceasta intrebare. Raman, astfel, mai multe chestiuni deschise discutiei.

Sa ne concentram, insa, pe ceea ce stim. Facilitatile fiscale care se acorda sunt scutirea de la plata impozitului pe dividendele obtinute din profit pentru partile sociale dobandite pe o perioada de 5 ani si scutirea de la plata impozitului in cazul transferului partilor sociale, daca au trecut mai mult de 3 ani de la dobandirea acestora.

Imprumutul se acorda fara dobanda. Nu se face nicio precizare cu privire la restituirea sumei de bani, avand in vedere caracterul juridic al conceptului de imprumut.

Asadar, facilitatile se acorda doar in viziunea unui exit sau al profitului firmei. In opinia mea, investitorii ar trebui sa beneficieze si de o facilitate fiscala in cazul in care afacerea esueaza.

Sa tinem cont ca rata de esec a startup-urilor este de peste 80%. Astfel, s-ar incuraja in mod direct potentialii investitori sa participe la o asemenea investitie, avand in vedere ca isi asuma un risc substantial. Este normal ca ei sa fie protejati si incurajati sa investeasca.

Pentru ca aceste facilitati sa aiba sens, trebuie mai intai sa intelegem lantul valoric din care face parte investitia de timp angel.

Acest lant valoric pleaca de la deal flow-investment selection-due dilligence-legal agreements on co-investment and financing (in cazul in care exista fonduri specializate pentru early stage sau seed) - value creation-exit-tax incentives, dupa cum se poate observa ultimul pas din acest lant este partea de facilitati fiscale.

In tarile dezvoltate facilitatile nu se opresc doar la scutirea de impozit pe eventualul profit obtinut, ci si pe eventuala pierdere sub forma de deducere fiscala la baza de impozitare. In Marea Britanie, spre exemplu, prin Seed Enterprise Investment Scheme (SEIS), un investitor de tip business angel beneficiaza de scutiri de taxe in cazul achizitionarii actiunilor la o companie, la impozitul pe dividendele obtinute din profit si la impozitul pe profitul reinvestit.

In plus, investitorul poate aplica pentru rambursarea unei parti a sumei investite in cazul in care compania da faliment.

Impactul pozitiv al acordarii unor facilitati fiscale retelelor de business angel si investitorilor tip business angel a fost demonstrat si in alte tari, precum Portugalia.

Studiul firmei de consultanta Mazars, din 2011, este elocvent in acest sens. Ei au gasit ca, indiferent de scenariu, o scutire de taxe de 30% ar aduce castiguri statului chiar daca afacerea ar esua.

Studiul a masurat impactul fiscal asupra bugetului prin acordarea unor scutiri de taxe pana la 30%. La momentul derularii studiului, sistemul fiscal al Portugaliei prevedea in termen de deduceri personale posibilitatea de a realiza o deducere de pana la 15%, dintr-un maxim de 20%, din portofoliul investitional al unui business angel, in anumite conditii.

Studiul a fost realizat plecand de la comparatia dintre Marea Britanie, unde exista un sistem de facilitati fiscale, si Portugalia. Se avea in vedere oportunitatea cresterii procentului la 30% din portofoliul detinut.

In realizarea acestui studiu au fost luate in considerare urmatoarele aspecte: un procent de 2% din TVA nu este deductibil, creditul bancar nu reprezinta o optiune, un business angel va investi jumatate din suma necesara, castigurile financiare la dispozitia unui business angel nu au fost luate in calcul, iar daca ar fi fost, ar fi reprezentat o crestere a veniturilor fiscale cu 10.75%.

Nu a fost luat in considerare impactul indirect precum reducerea somajului, profitul furnizorilor, taxele si impozitele pe profit etc. A fost luat in calcul faptul ca scutirea va fi acordata in luna iunie a anului urmator in care investitia a fost realizata.

Au fost realizate 3 scenarii. Primul scenariu presupune ca firma in care s-a realizat investitia cheltuie toti banii in primul an de activitate si nu reuseste sa creasca, fiind nevoita sa se inchida.

Daca a fost facuta o investitie de 100 de mii de euro, atunci si asa statul are de castigat 30.752 de euro doar din CAS, TVA, impozit pe veniturile realizate sub forma de salarii si alte venituri legale. Acesta este cel mai pesimist. In cel de-al doilea scenariu, considerat cel mai probabil de a fi realizat, compania primeste o finantare de 100 de mii de euro si ajunge in anul 5 la vanzari in valoare de 500 de mii de euro. Astfel, statul castiga 284.108 de euro.

Nu sunt luate in calcul si alte beneficii. Cel de-al treilea scenariu ne permite sa intelegem faptul ca in conditiile in care afacerea are succes, veniturile statului cresc considerabil. Plecand de la aceeasi investitie, compania are venituri din primul si creste anual pana la 1.3 milioane de euro in anul 5.

Acesta este scenariul cel mai optimist in care statul are un venit de aproximativ 900 de mii de euro. De mentionat este faptul ca deducerile se acorda cu anul urmator realizarii investitiei, in timp ce taxele se colecteaza de la demararea afacerii. Asadar, chiar si in scenariul cel mai pesimist, un sistem de deduceri fiscale aduce bani in plus.

Apoi, lipseste o definitie a investitorului de tip business angel si a unui standard dupa care un asemenea investitor sa fie stabilit. Cine poate fi un business angel? Care sunt sumele cu care contribuie un business angel? Actul normativ nu prevede nicio definitie clara.

De asemenea, in proiectul de lege scrie ca este responsabilitatea actionarilor afacerii sa asigure informatii complete despre investitorul individual - business angel. Or, mi s-ar parea mai normal sa stabilim de la bun inceput cine se califica, pentru a evita situatii in care antreprenorul este pacalit.

Este important de mentionat ca un business angel nu contribuie doar cu bani la afacere, ci si cu un know-how despre afaceri si cu contacte.

Sa vorbim putin, acum, despre viziune. Este important ca acest proiect de lege a aparut si este important ca se adreseaza investitorilor de tip business angels in particular. Forma sa si anumite deficiente pe care le are izvorasc din absenta unui cadrul legislativ competent care sa ancoreze investitorii tip business angel in procesul economic.

Acestia sunt, la sfarsitul zilei, doar un tip de investitie early-stage. Aici apare o problema de viziune si anume prin nume - "legea investitorilor individuali - business angels".

Acesta induce in eroare. Scopul acestei legi nu ar trebui sa fie acela de a defini ce este o investitie sau ce sunt facilitatile fiscale, ci sa reglementeze un anumit segment.

Asta nu inseamna ca nu poate semnala problemele care exista in legislatie referitoare la mediul de investitii. Pe aceasta linie, discutia de ansamblu ar trebui mutata si rezolvata pe legea privind societatile comerciale si a investitiilor in baza careia sa se modifice ulterior modul de functionare al acestei legi si al celor viitoare.

De asemenea, aceasta lege trebuie completata si de o alta lege sau modificare legii privind codul fiscal care sa defineasca tipul de facilitati si cum sunt aceastea aplicate.

Asadar, legea privind investitorii individuali - business angels este un pas inainte care semnaleaza, din nou, si o nevoie structurala de reglementare a conceptelor cu care operam in mediul de afaceri. Ca orice prima masura, are nevoie de imbunatatiri. Recomand, in acest sens, celor interesati un studiu pentru Comisia Europeana unde se sintetizeaza situatia business angels din Europa incluzand studii de caz pentru anumite tari.

Intre timp, va urez tuturor sarbatori fericite si o perioada linistita. Poate 2015 va vedea noi pasi facuti in directia stimularii sectorului IMM din Romania.

Articol semnat de Peter Barta, CEO Fundatia Post Privatizare

Daca ai intrebari sau vrei sa transmiti un mesaj autorului acestui editorial, lasa un comentariu in sectiunea dedicata de mai jos. Nu uita sa lasi si adresa ta de e-mail, astfel incat sa te putem contacta si sa iti transmitem raspunsul.

HoReCa, 1/5 din PIB – TradeVille
HoReCa, 1/5 din PIB – TradeVille
Evoluția Cifrei De Afaceri Din Comerțul Cu Ridicata Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule si motociclete) a scăzut, in luna ianuarie, cu 20%...
Ministerul Dezvoltării a virat peste 286 de milioane de lei, pentru plățile restante din programul "Anghel Saligny"
Ministerul Dezvoltării a virat peste 286 de milioane de lei, pentru plățile restante din programul "Anghel Saligny"
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA) a virat suma de 286.390.685,13 lei, în vederea decontării facturilor pentru 237 de obiective finanţate prin Programul...
#proiect lege investitori individuali, #proiect lege business angels, #PEter Barta lege business angels , #IMM Romania