Business24
Economie  Afaceri  Bani  IT  Life 
A   A   A

Amprentele obscure ale alegerilor germane

Amprentele obscure ale alegerilor germane
Creative Commons CC0
Alegerile germane din 24 septembrie 2017, datorita puterii politice, financiare si istorice specifice ale tarii, au fost, fara indoiala, in centrul interesului international si european.
Rezultatele lor au fost marcate de castigarea CDU / CSU al Uniunii Crestine, condusa de cancelarul Angela Merkel, chiar cu un procent mai mic, de -33%, in timp ce in alegerile federale din 2013 a obtinut 41,5% - contractia - 20, 5%, de la 25,7% in 2013 - de Partidul Social Democrat (SPD) al lui Martin Schulz, dar si de intrarea in Parlamentul Federal al partidului AfD, cea mai periculoasa grupare extremista din Europa, din cauza dimensiunii Germaniei si evenimentelor dramatice istorice care au schimbat cursul secolului al XX-lea.

Germanii -mai mult decat evident- sunt recunoscatori cancelarului Merkel pentru bunastarea lor, pentru nivelul lor inalt de viata, comparativ cu cel al altor popoare europene, pentru masurile privid combaterea somajului in mod eficient (rata somajului este la un nivel istoric scazute, de doar 3,90% din forta de munca) si bineinteles pentru excedentele bugetare. De aceea, pentru toate aceste motive, ei i-au dat un al patrulea mandat de Cancelar, ceea ce a reusit numai Konrad Adenauer, reformatorul Germaniei postbelice si Helmut Kohl, tatal reunificarii Germaniei.

Pe de alta parte, victoria cancelarului Merkel si formarea unui guvern cu potentiali parteneri - oricare ar fi acestea - implica in mod evident continuarea politicii de austeritate extrema si punerea in aplicare fidela a regulilor "sacre" ale disciplinei bugetare, deoarece serveste Germaniei intr-un mod foarte vizibil.

Cu toate acestea, punerea in aplicare a acestei politici de-a lungul anilor si-a indreptat deja atentia asupra tarilor din Europa de Sud si, in special, asupra Greciei si, prin urmare, pe drum va conduce, cu precizie matematica, intregul proiect european la un risc serios de colaps.

In acelasi timp, procentul ridicat din punct de vedere istoric - de 12,6% - al AfD-ului ultra-nationalist si cotat drept xenofob si anti-imigrant, care pentru prima data a reusit nu numai sa intre in Bundestag, ci si sa devina al treilea cel mai mare partid din Germania in ansamblu si cea de-a doua cea mai mare din statele federale estice, reprezinta o amprenta deosebit de obscura a alegerilor germane si sporeste considerabil populistii si extremistii din dreapta de pe continent.

Este pentru prima data dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial si prabusirea regimului nazist in 1945 cand se intampla un astfel de lucru, un fapt care, fara indoiala, constituie o piatra de hotar negativa in istoria Germaniei.

In acest moment trebuie remarcat faptul ca, in alegerile din septembrie 2013, partidul "Alternativa pentru Germania" (AfD), care s-a nascut in acelasi an din reactia unei parti a germanilor impotriva tarilor din Europa de Sud, a luat 4,70% din voturi si nu a intrat in Parlament.

Totusi, odata cu intrarea sa actuala, membrii greu din extrema dreapta si xenofobi ai AfD - pentru multi oameni considerati mostenitori autentici ai nazistilor - sunt obligati sa exercite o presiune puternica asupra Cancelarului Merkel pentru a schimba fata democratica liberala pe care a prezentat-o in ceea ce priveste imigratia, terorismul si aspectele legate de securitate - de exemplu, politica privind frontierele deschise care a dus la intrarea multor refugiati si migranti in Germania in septembrie 2015.

Desigur, in realitate, aceasta politica nu este motivata de sentimente filantropice, ci se bazeaza pe interesul Germaniei, deoarece in fiecare an tara are nevoie de o jumatate de milion de imigranti pentru a-si continua existenta ca putere economica si pentru a-si sustine eficient sistemul social.

Declaratia facuta de catre copresedintele partidului AfD, Frauke Petry, in timpul unui discurs la Stuttgart, unde a comparat o societate care incorporeaza migrantii cu o "halda de compost", abordarea ei privind supravegherea frontierei de catre garzile germane care vor impusca orice refugiat sau imigrant ce a incercat sa treaca ilegal, dar si declaratia celuilalt co-presedinte al AfD Alexander Gauland cu cateva zile inainte de EURO 2016 cu privire la marele fotbalist du culoare german de la Bayern Munchen si al echipei nationale germane de fotbal, Jerome Boateng- "un bun jucator, dar pe care nu l-as dori vreodata vecin al meu"- indica foarte clar ca acest partid a mostenit intr-adevar traditiile greoaie ale batalionelor de asalt ale Partidului National Socialist al Muncitorilor din Germania al lui Adolf Hitler in deceniul 30 al veacului trecut, in ceea ce priveste rasa ariana.

Care este motivul, totusi, al ascensiunii frenetice a acestei formatiuni politice rasiste, care vrea, printre altele, sa schimbe atitudinea Germaniei pentru a opri manifestarea remuscarii pentru infractiunile naziste oribile? In mod clar, o cauza-cheie este criza refugiatilor si a migratiei, care in zilele noastre a asumat proportii uriase si care depasesc cu mult tarile europene si, bineinteles, si Germania.

Pe aceasta baza a fluxurilor de refugiati si de migratie, in loc sa se construiasca de catre lumea dezvoltata o politica democratica si progresiva a refugiatilor si a imigratiei care sa arate compasiune si solidaritate, florile rautacioase ale raului cresc, precum si politicile inumane, fasciste si retorica de ura, triumfatoare impotriva oamenilor persecutati si nefericiti care au fugit din casele lor in cele mai tragice circumstante, ce cauta lumina departe de intunericul teribil si mortal al razboiului si de saracia extrema si speranta pentru un viitor mai bun si mai pasnic.

Mai mult, un alt motiv important pentru cresterea rapida a AfD de extrema dreapta este utilizarea deplina - de catre oficialii acestei formatiuni politice - a incidentelor teroriste islamice si a evenimentelor criminale care le conecteaza la afluxul de refugiati si imigranti din tarile islamiste. Astfel, in timpul campaniei electorale, au reamintit de masacrul de la Targul de Craciun de la Berlin si atacurile sexuale impotriva tinerelor femei germane de catre imigrantii arabi de Anul Nou 2016 de la Köln.

In cele din urma, semintele viziunilor extreme si xenofobe sunt mult mai bine incubate ca noul "ou de sarpe" in societatile prospere ale nordului ce se simt amenintate de "oamenii saraci" ai Sudului - carora le-au atribuit diferite stereotipuri negative - si, bineinteles, de catre refugiati si imigranti.

In concluzie, amprentele alegerilor germane sunt mai mult decat obscure pentru tarile mai sarace din Europa de Sud aflate in dificultate, deoarece politica germana de austeritate nu se va schimba nici macar putin, iar cetatenii democrati ai Germaniei si ai intregii Europe vor urmari in continuare cu groaza atacul de cosmar al entitatilor politice fasciste, rasiste si xenofobe.

Isidoros Karderinis s-a nascut la Atena in 1967. Este romancier, poet si cronicar. A studiat economia si a absolvit studii postuniversitare in economia turismului. Articolele lui au fost republicate in ziare, reviste si site-uri din intreaga lume. Poeziile sale au fost traduse in engleza, franceza si spaniola si au fost publicate in reviste literare si sectii literare de ziare. A publicat sapte carti de poezie si doua romane. Noile sale carti si trei carti de poezie au fost publicate in SUA si Marea Britanie.
Facebook ShareTweetGoogle Share
 Joi, 12 Octombrie 2017, ora 15:27
 Autor:  Isidoros Karderinis

 Articol citit de 2311 ori

Cele mai citite
Comenteaza! (1 comentariu)
Versiuni: mobil / Web
Contact  |  Ajutor
Termeni si conditii  |  Cookie
 
^
A   A   A
Platforma pentru solutionarea online a litigiilor