Rata somajului in Europa este cea mai scazuta din istorie

Comisia Europeana a publicat joi editia din 2019 a evaluarii sale anuale privind evolutia ocuparii fortei de munca si a situatiei sociale in Europa (ESDE), care confirma extinderea continua a activitatii economice a UE, inregistrandu-se noi niveluri record de ocupare a fortei de munca si o imbunatatire a situatiei sociale, se arata intr-un comunicat al Executivului comunitar.

Avand in vedere tendintele globale pe termen lung, cum ar fi imbatranirea populatiei, globalizarea, transformarea tehnologica si schimbarile climatice, evaluarea din 2019 este dedicata temei dezvoltarii durabile. Raportul arata ca abordarea schimbarilor climatice si cresterea economica merg mana in mana.

Acesta stabileste o serie de optiuni de politica capabile sa mentina competitivitatea UE, sa sprijine cresterea economica si sa extinda beneficiile la intreaga populatie a UE si la generatiile viitoare, realizand in acelasi timp o tranzitie ambitioasa catre o economie neutra din punct de vedere climatic.

Raportul arata ca, pentru a continua cresterea economica, UE va trebui sa investeasca in competentele cetatenilor si in inovare. Cele mai performante intreprinderi din UE sunt cele care investesc cel mai mult in formarea lucratorilor si in conditii de munca de inalta calitate. Intr-adevar, investitiile in competente, calificari si educatia formala a adultilor sprijina capacitatea de insertie profesionala a lucratorilor, cresterea salariilor si competitivitatea intreprinderilor.

Evaluarea a constatat, de asemenea, ca investitiile sociale, cum ar fi accesul la servicii de ingrijire a copiilor si educatia copiilor prescolari cresc productivitatea si bunastarea cetatenilor. O locuinta accesibila si adecvata le permite europenilor sa-si utilizeze potentialul pe piata fortei de munca si sa participe la viata societatii, se arata in comunicatul Executivului comunitar.

"Aceasta evaluare anuala arata ca redresarea economiei europene a avut loc. Cu cele 240,7 milioane de locuri de munca in Europa, cu 13,4 milioane mai mult fata de inceputul mandatului Comisiei Juncker, rata ocuparii fortei de munca in UE este cea mai mare rata inregistrata vreodata. Rata somajului din Europa este cea mai scazuta din istorie. Numarul de persoane expuse riscului de saracie continua sa scada. Acesta reprezinta un bun punct de plecare pentru intensificarea realizarii politicilor care stau la baza Pilonului european al drepturilor sociale. Procesul trebuie sa includa o tranzitie echitabila catre o economie neutra din punct de vedere climatic, care sa valorifice pe deplin oportunitatile de "crestere verde" din viitor. Putem imbunatati standardele de viata ale tuturor cetatenilor, cu conditia ca UE si statele membre, impreuna cu partenerii sociali, sa investeasca in competente noi si mai bune, calificari mai inalte si servicii sociale mai bune", a declarat Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale, competente si mobilitatea fortei de munca.

Tranzitia catre o economie neutra din punctul de vedere al emisiilor de carbon va spori numarul de locuri de munca disponibile si va avea un impact asupra structurii pietei fortei de munca, a distributiei locurilor de munca si a competentelor necesare. Pana in 2030, se asteapta ca tranzitia sa creeze 1,2 milioane de locuri de munca suplimentare, pe langa cele 12 milioane de locuri de munca deja preconizate. Tranzitia ar putea atenua polarizarea actuala a locurilor de munca cauzata de automatizare si digitalizare prin crearea de locuri de munca cu salarii si competente medii, in special in sectorul constructiilor si al productiei, apreciaza Comisia Europeana.

Impactul tranzitiei va varia de la o tara la alta si de la un sector la altul. Prin urmare, statele trebuie sa se pregateasca pentru aceasta tranzitie pentru a se asigura ca cetatenii din profesiile, sectoarele si regiunile care sunt inca legate de modele cu emisii ridicate de carbon nu sunt lasati in urma. O importanta cruciala o are integrarea dimensiunii sociale inca de la inceput, de exemplu prin masuri care ofera sprijin pentru venit in perioada de tranzitie sau combina impozitarea mai ridicata a energiei cu redistribuirea. Dialogul social poate contribui, de asemenea, la o tranzitie echitabila prin asigurarea implicarii lucratorilor si angajatorilor, se arata in raport.