Business24
Economie  Afaceri  Bani  IT  Life 
A   A   A

BNR: Cresterea economica din 2017, la cel mai inalt ritm din perioada post-criza. Dar nici deficitul nu e de ignorat

BNR: Cresterea economica din 2017, la cel mai inalt ritm din perioada post-criza. Dar nici deficitul nu e de ignorat
Foto: Facebook/Banca Nationala a Romaniei
Membrii Consiliului de Administratie al bancii centrale au sesizat ca, pe ansamblul anului 2017, cresterea economica a atins cel mai inalt ritm din perioada post-criza, dar accelerarea ei semnificativa a fost insotita de majorarea sensibila a deficitului de cont curent si a deficitului structural, conform minutei sedintei de politica monetara a Consiliului, publicata pe site-ul institutiei.
"Analizand comportamentul recent al inflatiei, membrii Consiliului au notat ca la sfarsitul anului 2017 rata anuala a inflatiei a fost de 3,32%, adica in intervalul de variatie al tintei de 2,5% a 1 punct procentual.

Ea a crescut la 4,32% in ianuarie si la 4,72% in februarie, semnificativ peste limita de sus a intervalului, dar usor sub nivelul prognozat.

S-a aratat ca ascensiunea a fost determinata prioritar de factorii pe partea ofertei si s-au punctat contributiile aduse de efectele de baza asociate reducerilor/eliminarilor de impozite indirecte si taxe nefiscale operate in perioada similara a anului anterior, dar si de majorarile recente ale tarifelor energiei electrice, gazelor naturale si energiei termice, precum si de cresterea pretului combustibililor, pe fondul maririi cotatiilor petrolului", se arata in document.

Potrivit sursei citate, evolutia indica acumularea progresiva de presiuni inflationiste pe partea cererii si pe cea a costurilor, in contextul pozitiei ciclice avansate a economiei si al conditiilor tensionate de pe piata muncii.

Au fost semnalate si influentele cursului de schimb leu/euro - reflectate mai cu seama de dinamica preturilor serviciilor -, precum si cele posibil venite din efecte indirecte ale cresterii preturilor combustibililor si utilitatilor, avand ca indiciu continuarea ajustarii ascendente a asteptarilor inflationiste pe termen scurt.

Indicativa pentru cresterea presiunilor inflationiste a fost considerata si accentuarea recenta a trendului ascendent al dinamicii anuale a preturilor de productie din industrie pentru piata interna pe segmentul bunurilor de uz curent.

In ceea ce priveste pozitia ciclica a economiei, membrii Consiliului au observat ca expansiunea economica a confirmat asteptarile de incetinire in trimestrul IV 2017 - dupa patru trimestre consecutive de accelerare -, dinamica ei anuala ramanand totusi robusta, la 6,9%, in contextul nivelului exceptional atins in trimestrul anterior, de 8,8%, ce a reprezentat maximul perioadei post-criza.

Cresterea a beneficiat de sustinerea solida a consumului gospodariilor populatiei, desi in diminuare fata de intervalul anterior, dar si de un aport sporit al formarii brute de capital fix, atribuibil in buna masura unui efect de baza pe segmentul investitiilor publice.

Contributia exportului net la avansul PIB si-a marit insa valoarea negativa, in conditiile unei decelerari mai evidente a ritmului de crestere a exporturilor in raport cu cea consemnata de dinamica importurilor.

Pe partea ofertei, unicul determinant al decelerarii cresterii economice a fost sectorul agricol, a carui valoare adaugata a suferit o contractie ampla in termeni trimestriali, dupa majorarile consistente din trimestrele anterioare.

S-a conchis ca evolutiile din trimestrul IV fac probabila o prelungire a trendului ascendent a excedentului de cerere agregata, in conditiile unei atenuari relativ mai pronuntate a acestuia.

Membrii Consiliului au sesizat ca, pe ansamblul anului 2017, cresterea economica a atins cel mai inalt ritm din perioada post-criza, dar ca accelerarea ei semnificativa a fost insotita de majorarea sensibila a deficitului de cont curent si a deficitului structural.

Examinand evolutiile de pe piata muncii, membrii Consiliului au remarcat prelungirea tendintei descendente a dinamicii anuale a efectivului de salariati din economie, in conditiile continuarii totusi a cresterii acestuia pana la un nou nivel record in prima luna a anului 2018.

La randul ei, rata somajului BIM a stagnat in ianuarie la minimul istoric atins in decembrie 2017, de 4,6%, dupa scaderea pe care a inregistrat-o in trimestrul IV 2017 concomitent insa cu diminuarea pentru al doilea trimestru consecutiv a ratei locurilor de munca vacante.

"In urma discutiilor privind evolutiile de pe piata financiara, membrii Consiliului au apreciat ca in trimestrul I 2018 conditiile monetare au continuat sa-si atenueze caracterul acomodativ.

Au fost evidentiate cresterea usoara a mediei cotatiilor relevante ale pietei monetare comparativ cu precedentele 3 luni, precum si relativa stabilitate ce a caracterizat cursul de schimb al leului in a doua parte a intervalului, in contextul unor influente externe coroborate cu diferentialul crescut al ratei dobanzii fata de cele prevalente in plan european si regional.

S-a remarcat si ecartul usor marit dintre rata dobanzii la creditele noi si cea aferenta depozitelor noi la termen, reflectand partial o transferare mai lenta asupra celor din urma a majorarii ratei dobanzii de politica monetara, probabil si pe fondul excedentului substantial de lichiditate de pe piata monetara, care, este insa in mare parte tranzitoriu.

S-a considerat ca transmisia efectelor asupra pietei a masurilor de politica monetara adoptate in lunile anterioare nu s-a epuizat inca", se mentioneaza in minuta BNR.

Membrii Consiliului au observat, totodata, ca dinamica anuala nominala a creditului acordat sectorului privat s-a mentinut pe ansamblul perioadei ianuarie-februarie la nivelul mediei trimestrului IV 2017, cresterea fiind sustinuta exclusiv de componenta in lei, a carei pondere in total s-a majorat la finele intervalului la 62,9%.

Unii membri ai Consiliului au sesizat ca, pe ansamblul anului 2017, dinamica nominala a creditului acordat sectorului privat, de 5,6%, s-a situat sub ritmul anual de crestere economica, gradul de intermediere financiara continuand astfel sa se reduca. BNR precizeaza ca in interpretarea acestei evolutii trebuie avut in vedere si faptul ca o parte din economie se finanteaza direct din exterior, in conformitate cu logica de functionare a pietei unice.

In ceea ce priveste evolutiile viitoare ale principalilor indicatori macroeconomici, membrii Consiliului au remarcat ca noile date si evaluari arata ca rata anuala a inflatiei ar putea cunoaste o crestere marginala si apoi sa se plafoneze pe parcursul a cateva luni deasupra intervalului tintei.

S-a observat ca perspectiva este in linie cu cea mai recenta prognoza pe termen mediu, publicata in Raportul asupra inflatiei din februarie 2018, care anticipeaza scaderea ulterioara si revenirea ratei anuale a inflatiei la limita superioara a intervalului tintei spre finalul anului curent, urmata de coborarea ei graduala in 2019 pana la 3,1% in decembrie.

Unii membri ai Consiliului au subliniat caracterul temporar al puseului inflationist aflat in desfasurare, atribuibil factorilor pe partea ofertei, ale caror efecte se vor epuiza incepand cu ultimul trimestru al acestui an.

Potrivit documentului, influente mai importante se anticipeaza a genera cresterile tarifelor energiei electrice, gazelor naturale si energiei termice, precum si dinamica pretului combustibililor, in conditiile unor cotatii crescute ale petrolului si ale reintroducerii supraaccizei la carburanti. Influente semnificative provin si din evolutia asteptata a preturilor LFO, inclusiv pe fondul recentelor conditii climaterice nefavorabile, precum si din majorarile aplicate pretului produselor din tutun.

In acest context au fost evidentiate insa si riscurile induse de incertitudinile privind evolutia viitoare a preturilor administrate si a celor volatile, in conditiile in care o eventuala materializare a celor in sens ascendent la adresa perspectivei inflatiei ar fi de natura sa reamplifice riscul de dezancorare a anticipatiilor inflationiste pe termen mediu.

Din perspectiva celor mai recente evolutii ale indicatorilor cu frecventa ridicata, motorul cresterii economice, dar si determinantul major al incetinirii acesteia se anticipeaza a fi in trimestrul I consumul privat. Un aport pozitiv la dinamica PIB este de asteptat si din partea formarii brute de capital fix si posibil din partea consumului administratiei publice, inclusiv in contextul relaxarii semnificative a executiei bugetare in primele luni din acest an, fata de perioada similara a anului anterior. In schimb, in cazul exportului net este probabila mentinerea sau chiar marirea contributiei negative, in conditiile in care in luna ianuarie balanta comerciala si-a continuat tendinta de deteriorare in raport cu aceeasi perioada a anului trecut.

Conform minutei, s-a exprimat opinia ca aceste evaluari sunt de natura sa motiveze continuarea ajustarii conduitei politicii monetare, eventual si prin utilizarea altor parghii decat cea a ratei dobanzii de politica monetara. S-au mai adus ca argumente riscurile potential generate de conduita si calitatea politicii fiscale, precum si de evolutia costurilor firmelor, inclusiv in contextul gradului inalt de tensionare a pietei muncii, la care se alatura revizuirile recente in sens ascendent ale prognozelor privind cresterea economica in anul 2018 in zona euro si UE, dar si pe plan global, efectuate de banci centrale si de institutii financiare internationale.

Membrii Consiliului au convenit ca din perspectiva ancorarii anticipatiilor inflationiste si a mentinerii ratei anuale a inflatiei pe traiectoria evidentiata de cea mai recenta prognoza pe termen mediu a BNR, in conditii de protejare a stabilitatii financiare, esentiale sunt dozajul si cadenta ajustarii ratei dobanzii de politica monetara si mersul ratelor dobanzilor de pe piata monetara. S-a considerat ca actualul context justifica o mentinere a ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de acum. S-au facut referiri si la ritmul incert de redresare a investitiilor in acest an - conditionat inclusiv de realizarea programului de atragere a fondurilor europene -, precum si la noile initiative legislative vizand sectorul bancar, cu potential impact advers asupra activitatii de creditare si a mecanismelor de solutionare a creditelor neperformante, dar si asupra transmisiei monetare, a perceptiei investitorilor si a primei de risc suveran.
Facebook ShareTweetGoogle Share
 Luni, 16 Aprilie 2018, ora 16:57

 Articol citit de 929 ori

Cele mai citite
Versiuni: mobil / Web
Contact  |  Ajutor
Termeni si conditii  |  Cookie
 
^
A   A   A
Platforma pentru solutionarea online a litigiilor