Business24
Economie  Afaceri  Bani  IT  Life 
Macroeconomie > Crestere economica
A   A   A

BNR: Cresterea economica a fost mai mare decat anticipam

BNR: Cresterea economica a fost mai mare decat anticipam
Foto: CC0 Creative Commons
Expansiunea economica a cunoscut in primul trimestru o accelerare mai consistenta decat cea anticipata, ajungand la 5%, de la 4,1% in trimestrul IV 2018, in timp ce rata anuala a inflatiei a ramas constanta la 4,1% in luna mai, semnificativ deasupra intervalului tintei de 2,5%, potrivit minutei sedintei de politica monetara a Consiliului de Administratie al BNR din 4 iulie 2019.
"Membrii Consiliului au remarcat ca expansiunea economica a cunoscut in trimestrul I o accelerare mai consistenta decat cea anticipata - la 5,0 la suta, de la 4,1 la suta in trimestrul IV 2018 - in conditiile unei neanticipate reamplificari a dinamicii ei trimestriale, ceea ce face probabila o crestere mai pronuntata a excedentului de cerere agregata decat cea previzionata pentru acest interval. Consumul gospodariilor populatiei a redevenit principalul contributor la avansul economic, asa cum s-a anticipat - in conditiile unei puternice dinamizari a cumpararilor de marfuri si servicii -, secondat, insa, din nou de variatia stocurilor, al carei aport solid din ultimele patru trimestre este dificil de atribuit unor comportamente economice fara echivoc, implicit de natura sa sporeasca incertitudinile asociate cresterii economice", se arata in document.

In acelasi timp, aportul formarii brute de capital fix a revenit in mod neasteptat in teritoriul pozitiv, dar exclusiv ca urmare a revigorarii constructiilor noi. S-a sesizat ca, pe acest fond, contributia cererii interne la dinamica PIB a crescut substantial, in timp ce exportul net si-a marit consistent aportul negativ, in contextul cresterii usoare a dinamicii importurilor de bunuri si servicii, concomitent cu incetinirea ritmului exporturilor.

"Drept consecinta, deficitul balantei comerciale si-a accelerat considerabil cresterea in raport cu aceeasi perioada a anului trecut, antrenand si o adancire in termeni anuali a deficitului de cont curent, in pofida ameliorarii in acest interval a balantei veniturilor primare si a celei a veniturilor secundare. In acest context, membrii Consiliului au considerat ca, prin dimensiunea si tendinta lui, precum si prin structura finantarii sale, dezechilibrul extern al economiei devine tot mai ingrijorator", au aratat membrii CA ai bancii centrale.

In cadrul sedintei, Consiliul de Administratie a discutat si adoptat decizia de politica monetara, pe baza datelor si analizelor privind evolutiile macroeconomice, financiare si monetare curente si de perspectiva prezentate de directiile de specialitate si a altor informatii interne si externe disponibile.

Analizand evolutia recenta a dinamicii preturilor de consum, membrii Consiliului au aratat ca rata anuala a inflatiei a ramas constanta in mai, la 4,10%, semnificativ deasupra intervalului tintei. Astfel, pe ansamblul primelor doua luni ale trimestrului II, aceasta a continuat sa mearga in sens opus previziunilor, crescand usor fata de nivelul de 4,03 la suta atins in martie.

"S-a observat ca ascensiunea a fost antrenata de aceasta data prioritar de accelerarea inflatiei de baza si, intr-o mai mica masura, de majorarea preturilor LFO (preturile alimentare volatile n.r.), compensate partial ca impact de scaderea dinamicii anuale a preturilor produselor din tutun, a pretului combustibililor si a preturilor administrate", se precizeaza in document.

Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a accelerat ascensiunea in linie cu previziunile, urcand de la 2,7% in martie, la 3,2% in luna mai - cel mai inalt nivel din septembrie 2011.

"Avansul a fost dat mai cu seama de evolutia preturilor serviciilor - doar partial atribuibila taxei din sectorul telecom si usoarei cresteri a cursului leu/euro -, si, in secundar, de dinamica preturilor alimentelor procesate, marcata intr-o oarecare masura de cresterea preturilor internationale ale unor produse agroalimentare", se arata in minuta.

Mai multi membri ai Consiliului au apreciat ca o asemenea evolutie a inflatiei de baza indica presiuni inflationiste in crestere pe partea cererii si a costurilor salariale, in corelatie cu dimensiunea si trendul de accentuare a pozitiei ciclice a economiei si cu marirea sustinuta a costurilor cu forta de munca.

Indicative au fost considerate si tendinta crescatoare a ritmului anual de crestere a preturilor de productie din industrie pentru piata interna pe segmentul bunurilor pentru consum, care s-a accentuat in ultimele luni, precum si majorarea deflatorului PIB in trimestrul I 2019. De asemenea, au fost evocate asteptarile inflationiste pe termen scurt, care potrivit unor sondaje, au continuat sa se ajusteze in sens ascendent in perioada recenta.

Membrii Consiliului s-au aratat preocupati de tensiunile ridicate de pe piata muncii, evidentiind varfurile succesive atinse recent de efectivul salariatilor din economie, precum si nivelul minim record la care a tins sa se plaseze rata somajului BIM in ultimele luni, dar si intentiile solide de angajare anticipate pentru perioada imediat urmatoare de sondaje de profil.

"S-a observat ca persistenta dificultatilor majore intampinate in procesul de recrutare determina companiile sa se orienteze tot mai mult catre digitalizare si automatizare - inclusiv in scopul eficientizarii activitatii - sau sa apeleze la personal din afara tarii, asa cum sugereaza restrangerea recenta a schemelor de personal in industrie, in special in ramura auto, dar si rezultatele unor studii si sondaje de specialitate", potrivit documentului.

In sedinta de politica monetara a Consiliului de Administratie al BNR din 4 iulie 2019 s-a apreciat ca presiunile asupra salariilor vor ramane ridicate, cel putin pe termen scurt, fiind evocata cresterea anuala de doua cifre inregistrata si in luna aprilie de castigul salarial mediu brut nominal, precum si de cel net real, in usoara decelerare totusi fata de trimestrul I.

La un nivel de doua cifre s-a mentinut in aprilie si dinamica anuala a costului salarial unitar din industrie, in absenta unor castiguri evidente de productivitate. Unii membri ai Consiliului au remarcat ca penuria de forta de munca devine un handicap pentru cresterea economica sustenabila in noile state membre din Uniune, la aceasta contribuind fenomenul emigrationist.

In discutiile privind conditiile monetare, membrii Consiliului au reliefat mentinerea principalelor cotatii ROBOR semnificativ deasupra ratei dobanzii de politica monetara in lunile mai-iunie, la valori doar marginal inferioare celor atinse in aprilie, dar si normalizarea nivelului ratei medii a dobanzii aferente tranzactiilor interbancare, care s-a repozitionat in acest interval usor sub rata dobanzii-cheie, in conditiile absorbirii consecvente de catre BNR, prin atragerea de depozite, a excedentului de lichiditate reinstalat pe piata monetara.

De asemenea, s-au facut referiri la avansul modest inregistrat in intervalul aprilie-mai de randamentele depozitelor noi la termen, dar mai ales la scaderile accentuate consemnate in luna mai de ratele variabile ale dobanzii la creditele noi pentru locuinte, respectiv pentru consum ale populatiei, cel mai probabil ca efect al intrarii in vigoare a IRCC situat la 2,36%.

" S-a remarcat ca, incepand cu 1 iulie, nivelul IRCC s-a marit brusc, la 2,63%, si ca acesta va ramane constant in cursul trimestrului III, reiterandu-se in acest context incertitudinile generate de introducerea unui asemenea indice de referinta pentru creditele acordate populatiei, precum si posibilele lui implicatii asupra transmisiei si conduitei politicii monetare, si, in final, asupra intregului cadru al acestei politici", precizeaza BNR.

In acelasi timp, a fost evidentiata corectia descrescatoare relativ abrupta consemnata de cursul de schimb leu/euro spre finele lunii mai si la inceputul lunii iunie - in sincron cu evolutiile din regiune - in contextul semnalelor privind iminenta relaxare a conduitei politicilor monetare ale Fed si BCE, de natura sa sporeasca atractivitatea plasamentelor financiare pe aceste piete.

"A fost semnalata si tendinta usor descendenta manifestata ulterior de raportul leu/euro - pe fondul diferentialului mai ridicat al ratei dobanzii fata de zona euro si al atitudinii bancilor centrale din regiune - apreciindu-se ca o eventuala accentuare a acesteia ar fi de natura sa induca riscuri la adresa evolutiei inflatiei pe termen mediu prin impactul advers exercitat asupra contului curent, aflat deja in deteriorare alerta. Unii membri ai Consiliului au atentionat ca, in conditiile deficitelor gemene, nu poate fi exclusa o schimbare a evolutiei ratei de schimb, mai cu seama in eventualitatea unei modificari a perceptiei asupra riscului asociat economiei/pietei financiare locale", se arata in comunicatul BNR.

Membrii CA ai BNR au observat ca dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat si-a stopat descresterea, mentinandu-se relativ constanta in lunile aprilie si mai, la un nivel doar usor inferior mediei trimestrului I. Cresterea anuala a creditului in lei a ramas pe palierul de doua cifre, dar a continuat sa decelereze lent, in principal pe seama imprumuturilor populatiei, a caror dinamica a beneficiat totusi de aportul consistent al creditelor noi pentru consum, care au atins, ca volum lunar, un nou maxim istoric in mai. Variatia componentei in valuta a reintrat marginal in teritoriul pozitiv in aceeasi luna, in premiera in ultimii sapte ani, exclusiv ca efect al evolutiilor de pe segmentul societatilor nefinanciare. Ponderea in total a componentei in lei si-a continuat tendinta ascendenta, ajungand la 66,2%.

In ceea ce priveste evolutiile viitoare, membrii Consiliului au aratat ca, potrivit celor mai recente informatii si analize, rata anuala a inflatiei se va mentine probabil deasupra intervalului tintei pe orizontul scurt de timp, in conditiile unor mici fluctuatii, pe o traiectorie compatibila cu cea evidentiata in prognoza pe termen mediu publicata in Raportul asupra inflatiei din mai 2019, care anticipa plasarea ei la 4,2% in decembrie 2019 si la 3,3% la finele anului 2020.

"Actiunea factorilor pe partea ofertei ar putea fi mai putin inflationista in lunile urmatoare decat in prognoza anterioara, date fiind reducerea neasteptata a pretului gazelor naturale incepand cu luna iulie, precum si evolutia relativ mai temperata a pretului combustibililor. S-a remarcat ca perspectiva apropiata a cotatiei petrolului ramane incerta si ca evolutia recenta/viitoare a preturilor LFO, precum si masurile fiscale si bugetare implementate in acest an induc riscuri predominant in sens ascendent la adresa perspectivei apropiate a inflatiei, contextul fiind prin urmare relevant din perspectiva implicatiilor asupra anticipatiilor inflationiste pe termen mediu", arata minuta BNR.

Unii membri ai Consiliului au fost de parere ca este posibila o performanta peste asteptari a productiei agricole interne pe anumite segmente, cu efecte asupra dinamicii viitoare a preturilor produselor alimentare.

Pe de alta parte, actiunea factorilor fundamentali va fi probabil usor mai inflationista pe orizontul scurt de timp decat se anticipa anterior, date fiind presiunile ceva mai intense asteptate sa decurga din cererea agregata, costurile salariale si din anticipatiile inflationiste pe termen scurt.

"Analizand premisele pozitiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au considerat ca expansiunea economica va incetini probabil in trimestrele II si III, dar va ramane relativ mai alerta, ca urmare a accelerarii ei peste asteptari in primul trimestru, si in conditiile unei dinamici trimestriale anticipate a scadea gradual, inclusiv pe fondul unor performante mai putin favorabile ale agriculturii in trimestrul III. Potrivit evaluarii facute, o asemenea perspectiva implica continuarea cresterii gap-ului pozitiv al PIB in acest interval la valori usor superioare celor prognozate in luna mai", arata minuta BNR.

In acelasi timp, membrii Consiliului au observat ca cele mai recente evolutii ale indicatorilor cu frecventa ridicata indica consumul privat drept motor al cresterii economice si in trimestrul II, sugerand insa si un nou aport pozitiv modest din partea formarii brute de capital fix.

Perspectiva pe termen scurt a investitiilor a fost apreciata a fi totusi incerta - cu posibile implicatii adverse asupra potentialului de crestere a economiei - in contextul practicilor bugetare si al frecventelor masuri fiscale si modificari legislative introduse in ultimii ani, de natura sa afecteze profiturile si increderea companiilor, dar si dinamica investitiilor straine directe.

"Incertitudini crescute decurg si din conduita viitoare a politicii fiscale si a celei de venituri, date fiind caracteristicile executiei bugetare din primele cinci luni ale anului, dar si masurile ce vor fi probabil adoptate - eventual in contextul rectificarii bugetare -, in vederea incadrarii deficitului bugetar in tinta stabilita, tinand cont inclusiv de impactul preconizat al aplicarii prevederilor noii legi a pensiilor. Acestora li se alatura incertitudinile legate de absorbtia fondurilor europene", arata documentul.

Totodata, membrii Consiliului au remarcat ca exportul net e posibil sa-si fi marit din nou contributia negativa la avansul economic in trimestrul II, data fiind continuarea adancirii alerte in termeni anuali a deficitului balantei comerciale in aprilie, pe fondul incetinirii cresterii anuale a exporturilor, in paralel cu accelerarea ritmului importurilor de bunuri si servicii. Pe acest fond deficitul de cont curent a consemnat o cvasi-dublare fata de aceeasi luna a anului trecut, inclusiv cu aportul deteriorarii balantei veniturilor secundare; concomitent, acoperirea acestuia cu fluxuri de capital autonom s-a deteriorat consistent.

Evolutiile au fost considerate ingrijoratoare din perspectiva macrostabilitatii si a sustenabilitatii cresterii economice.

In evaluarile privind dezechilibrul extern si perspectiva lui pe termen scurt au fost evocate atat dinamica alerta a absorbtiei interne si probleme de competitivitate non-pret ale economiei romanesti, cat si tendinta de slabire a cresterii economice in zona euro si pe plan global, precum si riscurile sporite la adresa acesteia ce decurg din razboiul comercial si din incertitudinile legate de Brexit.

Membrii CA ai Bancii Centrale au facut, de asemenea, referiri la conduita politicii monetare a BCE si a altor banci centrale mari, precum si la atitudinea probabila a bancilor centrale din regiune, chiar si in conditiile accelerarii inflatiei in aceste tari.

In acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care sa evite o supraimpovarare a politicii monetare, cu efecte indezirabile in economie. Totodata, s-a reiterat importanta unui dozaj si a unei cadente adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, in vederea ancorarii anticipatiilor inflationiste si a readucerii ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta de inflatie, in conditii de protejare a stabilitatii financiare. In acelasi timp, s-a apreciat ca, date fiind conditiile macroeconomice si riscurile interne si externe, pastrarea controlului strict asupra lichiditatii de pe piata monetara este esentiala.

In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,50%, concomitent cu pastrarea controlului strict asupra lichiditatii de pe piata monetara. Totodata, a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% si a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) la 3,50%. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Facebook ShareTweet
 Vineri, 12 Iulie 2019, ora 10:19

 Articol citit de 2964 ori

Cele mai citite
Versiuni: mobil  /  Web
Contact  |  Ajutor
Platforma pentru solutionarea online a litigiilor