Cele mai mari economii ale lumii: Ce trage China in jos?

Dominatia economica in secolul XXI este inca disputata, in contextul in care abia un deceniu si jumatate s-a scurs de la inceputul acestuia. Fara nicio indoiala, in acest moment, pretendentele la titlul de putere economica globala sunt Statele Unite si China.

In ciuda ritmului accelerat de crestere economica inregistrat de China in ultimele decenii, nu toti analistii ii dau mari sanse de a detrona SUA de pe prima treapta.

Pozitia Statelor Unite ramane intangibila, atata vreme cat China isi limiteaza singura potentialul, considera Paul Brundus intr-un editorial Market Watch.

Dominati de cenzura

Pentru chinezi, in acest moment, social media reprezinta ceea ce reprezentau, in urma cu 3-4 decenii, masinile de scris si copiatoarele in fostul bloc comunist din Europa: un instrument de propaganda a valorilor democratice privit cu ostilitate de catre autoritati.

In China, cenzura blocheaza automat postarile la teme inca fierbinti pentru Beijing: Tibet, Dalai Lama sau evenimentele din Piata Tiananmen.

Speriate de gandul ca populatia din tara ar putea schimba liber idei si informatii, autoritatile de la Beijing blocheaza site-uri si conturi personale de pe retelele de socializare intr-o incercare zadarnica de a tine populatia sub control.

Este unul dintre motivele pentru care China nu pare un urias de nestavilit in acest moment. La acesta se adauga si realitatea economica a momentului, tradata chiar de cifrele oficiale raportate de Beijing.

Panta descendenta

Economia chineza descreste rapid fata de ritmul atins in urma cu cativa ani. Intre 1981 si 2011, China a sustinut un ritm intens de crestere economica, cu o medie anuala de 10,2%, dar acele zile sunt pierdute in trecut de acum.

Anul acesta, prognozele vorbesc de o crestere de doar 7%, ceea ce reprezinta in continuare o performanta notabila, dar se asteapta ca in intervalul 2015-2019, nivelul sa se reduca la 5,5%, iar in perioada 2020-2025, cresterea economica ar urma sa fie de doar 3,5 procente.

In spatele contractiei economiei chineze pare sa se ascunda o reteta ale carei ingrediente nu mai sunt de gasit acum.

In cele trei decenii de crestere economica record, China a cules din plin roadele avantajelor reprezentate de accesul la capital ieftin, forta de munca ieftina si beneficiul de a exporta masiv marfuri ieftine pe pietele sofisticate din Europa si Statele Unite.

Insa "ieftin" a devenit un cuvant din ce in ce mai rar folosit cand vine vorba de China.

Costurile cu forta de munca sunt in crestere, iar reteta de succes a Chinei, odata copiata de alte economii emergente concurente, incepe sa presare someri cu milioanele in gigantica economie a statului asiatic.

In mod ironic, unele investitii incep sa se reintoarca pe taram american, unde pretul scazut al energiei si mobilitatea fortei de munca s-au transformat in avantaje de netagaduit.

Probleme de mediu

Evolutia economica a Chinei a atins si o bariera in ceea ce priveste problemele de mediu. Beijingul coordoneaza vietile a 20% din populatia lumii, dar se poate baza doar pe 7% din rezerva globala de apa.

Pe masura ce si orasele sale sunt invaluite de paturi din ce in ce mai groase de smog, China nu isi mai permite sa sacrifice prea mult din mediul inconjurator pentru obtinerea unor beneficii economice.

Intr-un raport al Bancii Mondiale, expertii institutiei au apreciat ca problemele legate de poluarea apei costa deja economia chineza cate 200 de puncte procentuale in fiecare an.

Exodul milionarilor

Viitorul Chinei depinde direct de miscarea sa pe lantul valoric. Pe masura ce liderii de la Beijing manifesta aceeasi nepasare in fata drepturilor de proprietate intelectuala, aceasta evolutie pare din ce in ce mai incerta.

Cenzura impusa de Beijing are darul de a omori din fasa creativitatea spontana. Conform postului britanic BBC, in 2013, departamentul politiei de stat din China intretinea 2 milioane de lucratori care aveau sarcina de a monitoriza internetul.

Pe de alta parte, in acelasi an, Hurun, un grup de marketing care urmareste activitatea milionarilor chinezi, si Banca Chinei estimau ca jumatate din populatia bogata a tarii are de gand sau a facut demersuri pentru a se muta in alta tara.

Alte doua studii realizate in aceeasi perioada aratau ca sume intre 450 - 658 de miliarde de dolari fusesera retrase din economia chineza si depozitate in strainatate.

Pana in 2016 se asteapta ca nivelul capitalului retras din China sa se dubleze. "In conditiile in care milionarii chinezi nu au incredere in economia lor, de ce ar trebui sa avem noi", se intreaba analistii.

Competitia din China si Statele Unite, departe de a se fi sfarsit, reflecta totusi un avantaj imens pentru economia americana, dat de existenta pietei libere, chiar daca si aceasta se confrunta cu o legislatie stufoasa si cu dese blocaje politice.