Vasilescu (BNR): Inflatia mare cere o dobanda mare

Dobanda si inflatia sunt indicatori aflati in stransa legatura, iar Banca Nationala a Romaniei (BNR) a invatat sa intervina psihologic in piata, cu efecte imediate asupra preturilor, care incep sa scada, a declarat, miercuri, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Nationala a Romaniei (BNR)

"Unele voci care critica BNR spun: ce banca e asta, care ne-a dat inflatie mare si dobanda mare? Parlamentari, prezenti incontinuu in dezbaterile televizate, pun mereu aceasta intrebare.

Dar dobanda si inflatia sunt surori siameze. Practic, inflatia mare cere o dobanda mare.

Alta critica: BNR ne face aceasta inflatie de buna intelegere cu Guvernul - am citit in stirile de ieri.

Cum s-au inteles ei? Guvernul sa se faca ca preseaza BNR ca nu face si nu drege, iar BNR sa faca o inflatie mare ca sa manance din cresterea de salarii, pentru ca Guvernul nu mai are bani. Aberatie mai mare ca asta nu exista", a sustinut Vasilescu.

El a explicat ce face practic BNR in aceste conditii.

"Dupa fiecare soc, pentru ca aici este ca in chirurgie: nu faci o operatie in timpul crizei, la fel si aici, o interventie pe soc, pe preturi care explodeaza la energie electrica, la energie termica, la combustibil, la gaze, orice interventie este inutila.

Astepti sa treaca socul si vin doua luni in care ai coborat inflatia. Si vine iar un soc si iar nu intervii in soc sau daca intervii trebuie sa fii sigur ca interventia poate sa cada bine", a aratat oficialul BNR.

Potrivit acestuia, experienta arata ca politica monetara a bancii centrale are efect asupra preturilor, dar cu o intarziere de patru-cinci luni, chiar si mai lunga.

"Insa BNR a mai invatat ceva, pe cursul de schimb. De multe ori, pentru a aduce cursul de schimb in limite normale, nu trebuie sa umble la rezerve, sa scoata sute de milioane de euro si sa intervina pe piata.

Intervii cu un efect psihologic.

De foarte multe ori, interventiile pe piata valutara ale BNR sunt doar un zornait de rezerva, care arata pietei ca BNR este gata sa intervina.

Acesta este efectul psihologic. Din faptul ca politica monetara actioneaza cu intarziere, efectele se produc cu intarziere.

Dar efectul psihologic se produce imediat, iar toate aceste caderi de preturi dupa socurile respective sunt rezultatul unor efecte psihologice ale interventiei BNR", a explicat consilierul BNR.

El a aratat ca, spre deosebire de Fed sau de Banca Centrala Europeana, care au dus dobanzile spre zero, BNR a anticipat climatul inflationist si a pastrat dobanda de 1,75% timp de cativa ani, pana in ianuarie 2018.

"Au urmat in foarte scurt timp cinci mariri de dobanda, acum asteptam - dupa socul din aprilie, deja suntem in mai. Stim ca avem dobanda de 2,5%, dar nu stim cum va fi inflatia in mai si iunie si sa speram ca nu vom avea in iulie un nou soc cu care sa incepem un nou trimestru", a subliniat Vasilescu.