SOS planeta Pamant! Ce sa consumam: noi resurse sau deseuri?

Luni, 01 Aprilie 2019, ora 14:12
1486 citiri
SOS planeta Pamant! Ce sa consumam: noi resurse sau deseuri?

Europa produce o cantitate uriasa de plastic - 58 de milioane de tone anual, atrage atentia Comisia Europeana, citand datele Eurostat. Din acestea rezulta, in fiecare an, 25 de milioane de tone deseuri din plastic pe continentul nostru. Doar o treime este reciclat, conform datelor UE.

Cu toate acestea, sa consumam din ceea ce deja a fost folosit poate fi strategia salvatoare. Iar utilizarea de pungi din plastic reciclat este un gest la indemana. Mai ales ca miza e uriasa: a reda plasticul circuitului de productie si consum poate fi salutar pentru planeta noastra.

Pe de alta parte, "vedetele" trendului ecologist, noile pungi biodegradabile, utilizeaza materii prime noi, ce s-ar putea folosi in circuitul alimentar, precum amidonul din porumb.

In plus, aceste pungi biodegradabile nu se descompun decat la contactul cu aerul - or exista cazuri in care ele ajung in groapa de gunoi indesate sub un morman de alte deseuri. Rezultatul este ca polueaza si mai rau. Aceste pungi biodegradabile au nevoie, asadar, de o colectare selectiva.

Prin urmare, ce fel de ambalaje si sacose de transport e mai bine sa folosim? Pungi biodegradabile sau pungi din plastic reciclat?

Iata cinci argumente pro si contra, in dilema utilizarii de pungi din plastic reciclat versus pungi biodegradabile:

1. Consumam din resursele inca disponibile sau consumam din ceea ce deja a fost folosit?

Reciclarea are un rol foarte important in protectia mediului, luand in considerare faptul ca prin acest proces sunt recuperate substante care odata ajunse in mediul inconjurator afecteaza stratul de ozon si incalzirea globala, sanatatea umana, flora si fauna.

Procesul de reciclare consta in sortare pe culori, macinare, spalare, topire si transformarea materiei rezultate in granule de polietilena, din care se fac alte pungi de plastic si saci. Atata vreme cat folosirea deseului este posibila, de ce sa utilizam resurse noi?

Pungi biodegradabile inseamna ambalajele facute din plante, fabricate din asa-numitele "bioplastice", obtinute din uleiuri vegetale, amidon din porumb sau alte surse naturale. Acestea ar putea fi folosite in industria alimentara.

2. Pungile din plastic pot fi reutilizate si reciclate mai usor

Oricare ar fi tipul si marimea, atata timp cat isi pastreaza proprietatile, putem reutiliza pungile de plastic la fiecare sesiune de cumparaturi. Ba mai mult, le putem atribui diverse alte intrebuintari (pentru depozitarea gunoiului, protejarea articolelor de imbracaminte si incaltaminte, stocarea alimentelor etc.).

Iar atunci cand nu mai corespund (se subtiaza si exista riscul sa se rupa), nu va fi o problema nici sa le reciclam, transformandu-le in diverse obiecte decorative pentru casa sau uzul personal.

In alternativa, le putem depozita diferentiat impreuna cu plasticul, tocmai pentru a fi reciclate si reintegrate in procesul de productie. Iar ca o curiozitate, poate ar trebui sa stim ca pentru reciclarea pungilor de hartie este necesara cu 90 % mai multa energie comparativ cu reciclarea unei cantitati similare de pungi din plastic.

3. Pungile din plastic sunt durabile si rezistente

In prima instanta, incapacitatea lor de a se descompune odata ce intra in contact cu factorii de mediu ar putea fi interpretata ca un dezavantaj, prin comparatie cu pungile biodegradabile.

Insa, folosite cu inteligenta, reprezinta un produs durabil si rezistent, atat la solicitarile mecanice, cat si sub influenta agentilor externi.

4. Pungile biodegradabile trebuie sa fie si compostabile

Un material este considerat biodegradabil daca se va descompune sub actiunea microorganismelor. Asadar, pungile biodegradabile nu se descompun decat la contactul cu aerul - or exista cazuri in care ele ajung in groapa de gunoi indesate sub un morman de alte deseuri. Rezultatul este ca polueaza solul. Pe de alta parte, este important si intervalul de timp in care un produs se va degrada.

"Biodegradabile" sunt si produsele ale caror etape intermediare de descompunere pot fi toxice pentru mediul in care se degradeaza sau pot dezechilibra ecosistemul in care se dezintegreaza. Un material biodegradabil nu poate fi considerat in mod automat compostabil, inainte sa primeasca certificarile ca indeplineste standardele europene EN 13432.

5. Politicile europene vin atat in sprijinul reciclarii plasticului, cat si in sustinerea noilor tendinte ecologiste

Exista numeroase proiecte de eliminare a pungilor din plastic pentru cumparaturi; taxele introduse acopera o parte din costurile pentru gestionarea acestei probleme - e vorba de asa numita eco-taxa de 20 de bani la fiecare punga.

Mai mult, la nivel european, deputatii de la Bruxelle au o strategie europeana in domeniul plasticului, care impune ca toate ambalajele din plastic sa fie reciclabile pana in anul 2030.

In fiecare an, productia si incinerarea materialelor plastice emit aproximativ 400 de milioane de tone de CO2 la nivel global, o parte dintre acestea putand fi evitate printr-o reciclare mai buna. Din pacate, la ora actuala, cererea de plastic reciclat reprezinta doar 6% din cererea de materiale plastice din Europa, noteaza website-ul europarl.europa.eu.

Si in Romania, foarte putina lume e constienta de importanta colectarii selective si a reciclarii, e concluzia singurei organizatii de la noi (autorizate de Ministerul Mediului) ce gestioneaza deseuri din surse de lumina.

Pe de alta parte, conform predictiilor actuale, capacitatea globala de productie a bioplasticului, deci implicit a pungilor biodegradabile, va creste cu 47% pana in 2021.

In plus, este prevazuta o dublare a pietei globale pentru tehnologii ecologice in urmatorii ani. Utilizarea in crestere a bioplasticului ajuta la reducerea volumului de deseuri, ceea ce are la randul lui un efect pozitiv asupra mediului.

#pungi plastic reciclat, #pungi biodegradabile , #Stiri Mediu