CE vrea mai putini bugetari si cheltuieli mai mici cu salariile publice

Intelegerea incheiata de Romania cu Comisia Europeana, in conditii similare acordului cu FMI, impune diminuarea cheltuielilor cu salariile prin anularea cresterilor salariale programate pentru 2009 si reducerea numarului de locuri de munca, inclusiv prin ocuparea unui singur post din sapte vacante.

Intelegerea cu Comisia Europeana pentru acordarea imprumutului de 5 miliarde euro, ai carei termeni sunt prezentati intr-un document oficial , prevede ca acordarea fiecarei transe ulterioare primei plati se efectueaza pe baza unei "puneri in aplicare satisfacatoare" a noului program economic al Guvernului, care urmeaza sa fie inclus in programul de convergenta al Romaniei, in programul national de reforma si, in special, in conditiile specifice in materie de politici economice stabilite in memorandumul de intelegere,arata Mediafax.

Acestea includ, printre altele, si diminuarea cheltuielilor cu salariile in sectorul public si reducerea numarului de locuri de munca.

Documentul include un aliniat distinct care stabileste "diminuarea cheltuielilor cu salariile din sectorul public in termeni nominali fata de rezultatele din 2008, prin anularea cresterilor salariale din acest sector (totalizand 5% in termeni nominali) programate pentru 2009 (sau prin reduceri suplimentare de personal producand un efect echivalent) si prin reducerea locurilor de munca din sectorul public, inclusiv prin inlocuirea numai a unui angajat din sapte care parasesc sectorul public".

Restructurarea salarizarii in sistemul bugetar, inclusiv prin unificarea si simplificarea grilelor de salarizare si revizuirea sistemului de sporuri, este o alta prevedere inclusa in document.

Guvernul a decis, saptamana trecuta, prelungirea de la 30 aprilie pana la 31 decembrie 2009 a valabilitatii legilor care stabilesc nivelul actual de salarizare in sistemul bugetar, procedura care, in lipsa unei alte decizii, reprezinta o inghetare a salariilor in sectorul public pana la sfarsitul anului.

Executivul a argumentat decizia prin evitarea unui "vid legislativ" in derularea procesului de salarizare, ca efect al expirarii perioadei de valabilitate a legilor, si a aratat ca va incerca sa majoreze salariile si pensiile mici daca va dispune ulterior de fonduri.

Ordonanta de urgenta privind inghetarea salariilor releva insa ca decizia a fost luata avand in vedere masurile de reforma care fac obiectul acordului de imprumut incheiat intre Romania si Fondul Monetar International, Comisia Europeana, Banca Mondiala si celelalteinstitutii financiare, ajustarea deficitului bugetar si reevaluarea principalilor indicatori economici.

Anterior inghetarii salariilor, Guvernul a decis suspendarea ocuparii prin concurs sau examen a posturilor vacante din autoritatile si institutiilor publice.

Autoritatile au convenit, la finele lunii martie, cu reprezentantii FMI in privinta unui acord stand-by pe doi ani cu institutia financiara pentru 12,95 miliarde euro si asupra unui pachet total de finantare externa, de la Fond, Uniunea Europeana, BM si BERD in valoare de 19,95 miliarde euro.

Imprumutul acordat de Comisia Europeana in cadrul acestui pachet de finantare este de 5 miliarde euro.

Consiliul Executiv al FMI a aprobat, luni, acordul cu Romania, iar finantarea de la Comisia Europeana a primit miercuri avizul Consiliului Afacerilor Economice si Financiare. Primii bani de la FMI - 5 miliarde de euro - au intrat deja la rezerva BNR.

Prima transa a imprumutului de la Comisia Europeana, de 1,5 miliarde euro, va fi virata cel tarziu la inceputul lunii iulie, iar a doua, de un miliard de euro, va veni spre finalul anului, potrivit ministrului Finantelor Publice, Gheorghe Pogea.