Europenii și economia pe muchie de cuțit a României. Detaliile care ne fac vulnerabili în fața oricărui șoc extern

Ultimul raport axat pe evoluția vulnerabilităților economiei române este o analiză la rece a situației țării noastre din prezent.

În spatele cifrelor și al predicțiilor încărcate de termeni economici mai greu de înțeles la nivelul impactului lor stă faptul că țara noastră a echilibrat conjunctural veniturile și cheltuielile în ultimul an, rostogolind însă datoria publică și vărsând majoritatea intrărilor în bugetul de stat în acoperirea deficitelor și a datoriilor, pe fondul faptului că indicatorii macroeconomici au fost primul contact al autorităților europene cu realitatea economică a țării.

Pledoaria Comisiei Europene pentru decizii nepopulare precum creșterea taxelor, alinierea vârstelor de pensionare între femei și bărbați sau regândirea din fașă a metodei de calcul a salariului minim pe economie sunt oglindirea directă a deciziilor economice luate de guvernul român pe termen scurt, fără perspective reale de stabilitate durabilă.

Raportul European Economy Institutional Papers, ediția cu nr. 275 din martie 2024 dedicat României, arată esențialmente că țara noastră se află într-o perioadă de stagnare a creșterii economice. După ani de expansiune rapidă, economia a încetinit, mai ales având în vedere creșterea estimată la doar 2% în 2023, față de 4.1% în 2022. Factori precum investițiile finanțate de UE în infrastructură au sprijinit creșterea, dar inflația ridicată și criza financiară care a afectat și țara noastră au avut un impact puternic asupra veniturilor disponibile ale oamenilor și capitalului sectorului privat.

Deficitul de cont curent, datoria publică și cum peticim constant împrumuturile în loc să investim în țară

Una dintre cele mai aspre atenționări din partea Comisiei Europene se leagă de deficitele mari de cont curent și bugetar ale României, precum și de datoria externă crescută.

Deficitul contului curent al României a scăzut de la 9.3% din PIB în 2022 la 7.0% din PIB în 2023, datorită unei cereri interne mai mici și a scăderii prețurilor la energie, spun analiștii europeni. Practic, anul trecut românii au devenit mai economi, au redus drastic de la nivelul gospodăriilor individuale până la bugetele întreprinderilor, iar asta a dus și la o scădere a balanței comerciale și la menținerea importurilor de bunuri și servicii la niveluri aproape constante.

În același timp, exporturile au continuat să crească, în special serviciile, iar deficitul comercial s-a redus cu aproximativ o pătrime. Cu toate acestea, Comisia a punctat faptul că în ultimele 12 luni am înregistrat un bilanț negativ al veniturilor, iar deficitul contului curent de 7.0% din PIB a fost sub nivelul de referință necesar pentru stabilizarea poziției internaționale nete de investiții (NIIP) la un nivel prudent (-1.7% din PIB pentru 2023).

O mare parte a motivului pentru situația din prezent a fost cauzat de deficitele fiscale absolut neabordate de autorități. „Consolidarea fiscală a intrat în pauză în 2023. Ținta de deficit de 4.4% din PIB stabilită în programul de convergență din 2023 (care a fost și ținta stabilită de Consiliu ca parte a procedurii de deficit excesiv) se estimează că a fost ratată cu o marjă largă. Anul trecut, Comisia a estimat că deficitul bugetar a ajuns la 6.3% din PIB în termeni ESA (Sistemul European de Conturi Naţionale şi Regionale din Uniunea Europeană), care este aproximativ același nivel ca în 2022.

Acest lucru a fost cauzat mai ales de cheltuielile guvernamentale foarte ridicate, în special pentru transferurile sociale, parțial ca răspuns la măsurile pentru gestionarea consecințelor crizei energetice (deși costul a fost parțial compensat de veniturile excepționale de la companiile producătoare de energie). În plus, veniturile guvernamentale au fost mult sub așteptări din cauza activității economice slabe. În general, în 2022 și 2023, poziția fiscală a fost doar marginal restrictivă, cu un echilibru structural îmbunătățit cumulativ doar cu 0,5% din PIB, mult mai puțin decât recomandase Consiliul ca parte a procedurii de deficit excesiv” arată raportul Comisiei Europene.

Comisia se așteaptă ca deficitul contului curent să se stabilizeze în jurul valorii de 7% din PIB în viitorul apropiat. Conform prognozei de toamnă a Comisiei din 2023, deficitul contului curent nu se va schimba semnificativ în 2024 și 2025. Creșterea anticipată a cererii externe ar trebui să contribuie pozitiv, dar se așteaptă să fie compensată de o accelerare a importurilor determinată de recuperarea cererii interne. Mai mult, deficitul bugetar, care este prevăzut la 5.3% din PIB în 2024 și 5.1% din PIB în 2025, va rămâne mare și va împiedica o ajustare suplimentară a deficitului contului curent. Analiștii europeni atenționează că nu se vor ameliora lucrurile cu nimic dacă pensiile și salariile din sectorul public vor continua să crească așa cum promit autoritățile din țară, exacerbând cererea internă de capital.

Mai mult, deși inflația a scăzut la 7% în decembrie 2023, rata inflației de bază a rămas peste 10%, reflectând creșteri salariale rapide, în special în sectorul privat. Potrivit raportului, creșterile salariale care depășesc creșterea productivității vor eroda competitivitatea externă a României, afectând exporturile și contribuind la deficitul contului curent. În plus, inflația persistentă ridicată va diminua și puterea de cumpărare a populației și poate genera instabilitate macroeconomică pe termen lung, mult peste prognozele emise de BNR.

Când vine vorba de datoria externă și cumulul îndatorărilor României, interesant este că Bruxelles-ul a reliefat faptul că, practic, țara noastră se află în parametri relativ gestionabili strict datorită faptului că, global, datoria privată se află în marje scăzute, spre deosebire de datoria publică exacerbată de stat.

Indicele numit Poziția internațională netă de investiții (NIIP), care conturează o imagine agregată a poziției financiare nete a unei țări față de restul lumii, s-a îmbunătățit de la -45% din PIB în 2021 la -38% din PIB în septembrie 2023, dar este încă peste marja prudențială estimat de -35% din PIB. Această scădere reflectă creșterea puternică a PIB-ului nominal și schimbările de evaluare, precum și faptul că o mare parte din nevoile de finanțare externă ale României sunt acoperite de instrumente care nu creează datorii, inclusiv granturi substanțiale de la UE. Cu toate acestea, se preconizează că NIIP-ul se va deteriora pe termen mediu, și chiar dacă nu avem o datorie publică, privată și externă, printre cele mai ridicate din UE, intrările nete pentru investițiile de portofoliu au crescut cu mai bine de jumătate în primele trei trimestre ale anului 2023 față de aceeași perioadă din 2022, ajungând la peste 13 miliarde de euro sau aproximativ 4% din PIB, deoarece deficitul guvernamental mare a fost finanțat din ce în ce mai mult din surse externe.

Statul se împrumută din ce în ce mai mult și mai des, au loc emisiuni de obligațiuni de tip benchmark la ordinea zilei, iar Comisia Europeană estimează că gradul de îndatorare riscă să fie exacerbat de recursul la instrumente mai puțin stabile de creditare mai devreme sau mai târziu. Randamentele obligațiunilor guvernamentale au scăzut în 2023, dar acest lucru pare să fi urmat în mare măsură scăderea obligațiunilor guvernamentale de referință.

Astfel, nu doar că țara noastră riscă să se îndrepte, chiar dacă mai încet, către incapacitate de plată, dar suntem și expuși în cazul oricărui șoc global care ar face imperativă nevoia de lichiditate a bugetului de stat. Structura balanței comerciale a României și dependența de importuri, în special din Germania și Italia, precum și impactul limitat al tensiunilor geopolitice și comerciale, adâncesc și mai mult vulnerabilitatea la schimbări în cererea externă și la șocurile de preț. Orice deteriorare a condițiilor economice globale sau regionale ar putea la rândul lor afecta negativ exporturile României și, implicit, creșterea economică.

Ce este de făcut? Contextul „creșterilor de taxe”, salariul minim și sugestiile nepopulare ale Comisiei

Raportul Comisiei Europene arată faptul că gradul de „competitivitate” a României este afectat puternic de blocaje structurale care influențează negativ investițiile și exporturile. Probleme precum eficacitatea scăzută a guvernării, corupția, infrastructura slab dezvoltată și sistemul de educație care nu reușește să furnizeze forța de muncă necesară pieței actuale sunt obstacole majore în fața creșterii economice sustenabile și a integrării eficiente în economia globală.

Astfel, sugestiile oferite de Comisia Europeană nu vin decât în vederea întâmpinării efectelor pe termen lung a derapajelor macroeconomice care au fost din ce în ce mai adâncite în ultimii ani. Potrivit raportului, pentru a contracara riscurile pe termen mediu și lung, România trebuie să adopte o abordare multifactorială, concentrându-se pe consolidarea fiscală, implementarea mai eficientă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), reformele structurale și menținerea unei politici monetare prudente. Un prim pas crucial este consolidarea fiscală, care vizează reducerea deficitului bugetar și gestionarea eficientă a cheltuielilor publice. În contextul unui deficit bugetar estimat la 6.3% din PIB în 2023, România este îndemnată să urmeze o cale sustenabilă de reducere a deficitului. Acest lucru ar putea fi realizat prin îmbunătățirea colectării taxelor, combaterea evaziunii fiscale, creșterea eficienței administrației fiscale, revizuirea cheltuielilor pentru eliminarea celor ineficiente și limitarea creșterii salariilor în sectorul public la nivelul creșterii productivității economice.

În acest context nefavorabil, reformele nepopulare în sistemului de pensii, menite să asigure sustenabilitatea pe termen lung a sistemului, alinierea vârstei de pensionare între sexe, împreună cu măsuri pentru creșterea productivității, precum investițiile în educație, digitalizare și infrastructură, sunt par să fie esențiale pentru îmbunătățirea competitivității economiei. De asemenea, reforma mecanismului de stabilire a salariului minim este crucială pentru a asigura că ajustările salariale sunt în concordanță cu condițiile pieței muncii și nu afectează negativ competitivitatea.

Analiștii europeni subliniază că, în România, modificarea salariului minim este decisă de Guvern pe baze discreționare. Salariul minim legal este fixat de Guvern după negocieri consultative cu sindicatele și patronatele. Tipic, nivelul salariului minim este revizuit în fiecare an, în ianuarie, dar sunt posibile și ajustări ad-hoc în timpul anului. „Atunci când decide o majorare, Guvernul utilizează o gamă largă de indicatori macroeconomici (inflație, salarii, productivitate și evoluția generală a pieței muncii), dar nu urmează o formulă clară", apreciază Executivul comunitar.

Comisia Europeană precizează că există riscuri și beneficii ale unor majorări ale salariului minim. Pe de o parte, salariul minim protejează muncitorii cu putere scăzută de negociere și poate reduce sărăcia persoanelor angajate în câmpul muncii. În unele situații, angajatorii ar putea răspunde la majorarea salariului minim prin concedierea celor mai puțin productivi angajați. Există de asemenea riscul ca majorările prea mari ale salariului minim să diminueze stimulentele pentru muncitori de a-și îmbunătăți competențele. La nivel macro, majorări mari ale salariului minim ar putea contribui la deteriorarea dezechilibrelor externe, imediat printr-o absorbție crescută, iar în timp prin pierderi la capitolul competitivitate a costurilor, explică și Risco.ro, potrivit unui material recent pe aceeași temă. Practic, Comisia Europeană nu îndeamnă guvernanții să păstreze salariile la un nivel redus, ci să gândească sisteme de majorare care să încurajeze realmente reducerea inegalității și creșterea puterii de negociere a angajaților fără să producă dezechilibre grave al nivelul alocărilor bugetare. Din contră, spun europenii, reformele ar trebui concepute în consultare cu partenerii sociali și într-un mod care se respecte în totalitate cerințele directivei UE din 2022 privind salariul minim adecvat.

De pildă, în 2023, salariul minim a crescut cu 32% (decembrie față de decembrie), contribuind la o creștere a salariului mediu nominal cu aproximativ 15%. Cu toate acestea, în contextul economic macro, putem observa marja mare de creștere și pierde din vedere faptul că, din cauza inflației ridicate, creșterile salariului minim, se traduc printr-o apreciere reală a salariilor de aproape 5%. Și chiar și aceste evoluții sunt peste creșterile de productivitate. PNRR include o reformă a mecanismului de stabilire a salariului minim către un sistem bazat pe criterii obiective și în concordanță cu crearea de locuri de muncă și competitivitate.

Banca Națională a României este încurajată de Bruxelles să echilibreze stimularea economică cu controlul inflației și să monitorizeze îndeaproape creditarea pentru a evita supraîndatorarea, asigurând totodată flexibilitatea cursului de schimb pentru a facilita ajustările la fluctuațiile pieței. În plus, stimularea economisirii și a investițiilor, dezvoltarea sectoarelor cu valoare adăugată mare, precum tehnologia informației și cercetarea și dezvoltarea, împreună cu îmbunătățirea infrastructurii și a serviciilor publice, sunt esențiale pentru o creștere sustenabilă. Acestea includ creșterea ratei de economisire a gospodăriilor, atragerea investițiilor străine directe, investiții în educație și formare profesională și sprijinirea inovației și a cercetării.

Raportul a pus din nou accent pe accelerarea urgentă a proiectelor de infrastructură și îmbunătățirea accesului la servicii digitale, care reprezintă piloni ai dezvoltării durabile a României, iar o parte esențială a acestui proces este colaborarea cu instituțiile financiare internaționale, partenerii europeni și sectorul privat pentru a asigura implementarea eficientă și transparentă a reformelor și investițiilor.

În general, vulnerabilitățile României persistă și expun țara la șocuri, dacă nu se iau măsuri de politică în curând. Îmbunătățirea recentă a conturilor externe și moderarea dinamicii prețurilor sunt evoluții pozitive. Cu toate acestea, aceste tendințe rămân fragile. În acest context, măsurile nepopulare sugerate de Comisia Europeană sunt gândite pentru a asigura o echilibrare de ansamblu, în detrimentul unor creșteri ale veniturilor care să nu fie sustenabile sau benefice realmente economiei pe termen lung.

...citeste mai departe despre "Europenii și economia pe muchie de cuțit a României. Detaliile care ne fac vulnerabili în fața oricărui șoc extern" pe Ziare.com

România, în topul UE al creșterii datoriei publice. Cum arată raportul datorie-PIB față de extremele pozitive și negative din UE

Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a crescut uşor anul trecut, de la 3,4% din PIB în 2022, până la 3,5% din PIB în 2023, iar România se numără printre ţările membre cu cel mai...