Bancile din Europa de Est se confrunta cu o noua amenintare, mai mare decat spalarea de bani

Scandalurile legate de spalarea de bani sunt depasite astfel ca anul viitor o provocare majora pentru bancile din Europa de Est va fi sa evite efectele tensiunilor geopolitice, transmite Bloomberg.

Letonia, tara care in acest an a fost in centrul scandalului legat de spalarea de bani, isi preseaza bancile sa respecte un set din ce in ce mai complex de sanctiuni internationale, a declarat presedintele Comisiei pentru piete financiare si de capital (CPFC) din Letonia, Peters Putnins. Potrivit lui Putnins, aceste eforturi se vor dovedi decisive in mentinerea accesului Letoniei pe pietele financiare globale.

"Vedem in fiecare luna ca sunt fie sanctiuni din partea Uniunii Europene fie sanctiuni americane indreptate spre Rusia sau alte tari. Problema exista deja dar in cursul anului urmator sunt sigur ca aceasta problema se va agrava", a spus Peters Putnins.

Sectorul financiar din Letonia a fost zguduit la inceputul acestui an cand a treia mare banca locala a fost inchisa dupa ce Trezoreria americana a acuzat-o de spalare de bani, iar guvernatorul Bancii Nationale a fost acuzat de luare de mita. In tara vecina Estonia, faptul ca divizia locala a grupului bancar Danske Bank A/S a intermediat tranzactii de miliarde de dolari cu fonduri suspecte a declansat mai multe investigatii si solicitari pentru o inasprire a reglementarilor la nivelul Uniunii Europene.

Letonia a interzis companiile paravan fara afaceri concrete, a inasprit reglementarile si amenzile pentru a-si restructura sectorul financiar. Efectele acestor masuri au fost dramatice. Depozitele detinute de straini au scazut cu aproape 75% in ultimii doi ani in timp ce platile in dolari ale clientilor straini au scazut cu aproape 95%. In plus, autoritatile de la Riga vor ordona bancilor mai mici sa puna deoparte mai mult capital pentru riscurile legate cu spalarea de bani iar Putnins a sugerat ca o astfel de masura ar putea fi adoptata la nivelul zonei euro.

Insa nici macar noile masuri nu au putut opri vestile proaste cu privire la existenta unor legaturi cu companii sanctionate. De exemplu, luna trecuta Trezoreria americana a sanctionat mai mult entitati, printre care si o companie din Letonia ai caror proprietari s-au intalnit in secret cu un diplomat nord-coreean si intentionau sa aprovizioneze regimul de la Phenian cu arme si produse de lux.

Ilze Znotina, director al Departamentului de Informatii Financiare din Letonia, a anuntat luna trecuta ca autoritatile de la Riga analizeaza conturile bancare detinute de aceasta companie la mai multe banci. "In fiecare zi poti deschide un ziar si sa citesti ca OFAC a sanctionat pe cineva", a spus Ilze Znotina, referindu-se la departamentul Trezoreriei SUA responsabil de sanctiuni. "In prezent fluxurile de bani au devenit un fel de arma", a mai spus Ilze Znotina.

Riscul de sanctiuni este in crestere pentru tarile care au granita cu Rusia iar noi restrictii ar putea fi introduse pentru a contracara fluxurile de capitaluri rusesti care merg spre tarile din UE si NATO. "Aceasta este ultima frontiera din UE si NATO si in cele din urma vor fi restrictii sporite" pentru tarile din apropierea Rusiei, inclusiv mai multi angajati care sa se ocupe de compliance si posibil sa fie obligate sa puna deoparte mai mult capital. "Cu cat ai o expunere mai mare pe zonele cu probleme cu atat va trebui sa te ocupi de politici defensive" a spus Putnins, care este si unul din cei 30 de membri ai consiliului de supervizare de la Banca Centrala Europeana.