Cum se reorienteaza afacerile in contextul pandemiei

Multe afaceri au fost prinse nepregatite in momentul in care, aparent din senin, au fost anuntate de catre autoritati incredibilele masuri de tip lockdown din starea de urgenta, in aceasta primavara. Pentru a putea supravietui, unele business-uri si-au regandit conceptul, iar mediul online, in cele mai multe cazuri, a reprezentat colacul de salvare. Criza din sanatate a afectat si continua sa afecteze puternic economia, insa multe companii (corporatii si IMM-uri) au aratat ca exista "viata in business" chiar si in conditiile ostile determinate de pandemia de Covid-19.

Accelerarea investitiilor din comertul electronic

Retaileri, distribuitori, producatori - aproape toti au resimtit socul pandemiei. Unii mai mult, altii mai putin. Exceptie au facut doar cei axati pe comert electronic, magazinele exclusiv online, care aveau deja costuri minime in procesele de lucru si care doar si-au extins capacitatea de procesare a comenzilor, simultan cu eficientizarea unor operatiuni ce tin de logistica. Afacerile bazate pe comertul clasic au avut doar doua solutii principale pentru supravietuire: taiere din costuri plus accelerarea investitiilor pentru platforme si aplicatii de vanzare online.

Cei ce erau deja prezenti pe internet, chiar si marginal pentru cifra de afaceri, au fost avantajati la start. Ceilalti - inclusiv mari retaileri de fashion de exemplu - au trebuit sa faca in cateva luni ceea ce aveau planificat pentru urmatorii ani. S-au lansat astfel o multime de noi magazine online, iar cele existente doar ca alternative, fara mare impact pentru business, au devenit principala concentrare in momentul in care clientii si-au schimbat brusc obiceiurile de shopping.

Trendul de crestere in comertul electronic exista de multi ani, dar pasii erau marunti. Mari afaceri bazate pe retail reuseau sa aiba in cifra de afaceri generala doar o pondere de cateva procente a vanzarilor online. Lucrurile s-au schimbat puternic, s-au lansat aplicatii de mobil dedicate pentru shopping, s-au activat politici noi de marketing si promovare a comertului prin platformele digitale.

Interesant este ca unii producatori, inclusiv din industria alimentara, si-au lansat platforme de e-commerce pentru a se baza mai mult pe vanzarile directe. De la cozonaci si specialitati de panificatie la produse vegane fabricate in Romania, toate acestea se pot comanda acum la preturi minime direct de la companiile producatoare. Unele firme au gasit solutii tehnice de impachetare pentru a putea livra national, prin curierat, produse alimentare care au nevoie de pastrarea unui lant termic. Un producator roman de lichide tigari electronice si-a lansat magazin online propriu si multi altii din diverse domenii de retail au procedat la fel. Pana si hipermarketurile si-au dezvoltat mai mult platformele de e-commerce, accelerand partea de livrari la domiciliu prin platforme proprii sau ale partenerilor de tip Glovo sau Tazz by eMag.

HoReCa si turism - victimele principale ale pandemiei

Pe nisa de HoReCa, lucrurile au devenit cu adevarat dramatice incepand cu luna martie 2020. Principala solutie: taiere masiva a cheltuielilor. Industria se bazeaza mai mult pe take away si pe livrari, pana si in cazul cafenelelor. S-au renegociat chirii, s-a renuntat la locatii neprofitabile, s-au facut restructurari de personal, s-au renegociat multe alte contracte cu diversi furnizori. Platformele de comenzi de tip FoodPanda si TakeAway au preluat mare parte din operatiunile de catering ale restaurantelor, cafenelelor, fast-food-urilor si chiar a unor lanturi ce mizeaza pe vanzarea de produse de desert (de exemplu de tip donuts). Insa multe astfel de afaceri si-au lansat (sau dezvoltat) platforme proprii de e-commerce (inclusiv aplicatii pentru dispozitive mobile) pentru a evita comisioanele percepute de terti.

Unele restaurante au profitat de fluxul destul de mare din hipermarketuri si supermarketuri si au semnat cu acestea acorduri de distributie a unor alimente preparate special, mancaruri gatite etichetate inclusiv sub forma unor branduri private de magazin. Practic, bucataria retaurantului s-a adaptat acestei noi nise - produse impachetate astfel incat sa reziste un termen mai lung de timp, distribuite in magazine.

Pentru cei din turism, sansele de regandire a business-ului sunt extrem de limitate in cele mai multe situatii. Este nevoie desigur de mai multa concentrare pe curatenie, insa industria ospitalitatii depinde in mod direct de existenta turistilor. Aparent, turismul intern a devenit incurajat, insa marile orase precum Bucuresti, Brasov, Timisoara sau Sibiu se bazau si pe turistii straini, care lipsesc aproape in totalitate. In plus, si romanii calatoresc mult mai rar. Afaceri precum hostelurile abia mai pot functiona, mai ales ca si-au redus numarul de paturi in camere pentru a limita apropierea fizica intre clienti. Valul 2 al pandemiei in Romania loveste din nou in hotelieri, care se vad in fata situatiei de a adopta solutii extreme doar pentru limitarea pierderilor.

Marile orașe europene, într-o criză a locuirii. ”Clujul rămâne doar al bogaților și al turiștilor”

Oameni din întreaga Uniune Europeană se confruntă cu o criză a locuirii fără precedent, agravată de inflație, sărăcie energetică și risc de excluziune socială. Un raport de la vârful...

Ce actualizări aduce Apple pentru noua tabletă iPad Air

Apple se pregătește să lanseze o nouă generație de iPad Air, care, pentru prima dată, va include două dimensiuni diferite, urmând exemplul liniei iPad Pro. Potrivit ultimelor rapoarte,...