Criza forței de muncă din construcții. Care sunt rădăcinile deficitului puternic de angajați din acest sector

Într-un an marcat de creșteri ale prețurilor la materii prime, reduceri ale beneficiilor pentru angajații din domeniu și creșteri globale ale taxelor și impozitelor, o problemă care se adaugă dificultăților cu care se confruntă deja sectorul construcțiilor ține de resursele umane disponibile. Astfel, 75% dintre antreprenorii din construcţii afirmă că au în continuare un deficit în ceea ce priveşte forţa de muncă. Creşterea costurilor directe cu forţa de muncă este prima pe lista de priorităţi, iar 45% dintre constructori consideră că două mari probleme sunt educaţia şi formarea insuficientă pentru profesiile din industrie, potrivit unui studiu realizat de o firmă din Cluj care se ocupă cu analize de piață în domeniul construcțiilor.

În comparație cu anul trecut, când doar unul din patru constructori folosea lucrători străini, se observă o creștere semnificativă a adaptării la piața forței de muncă și a implementării procedurilor de lucru cu angajați străini, în lipsa personalului calificat din țară. Problema se înscrie într-o penurie a forței de muncă calificată la nivel generalizat, Camera de Comerț Româno-Americană afirmând, la începutul lunii octombrie, că deficitul de forţă de muncă în România ar putea ajunge la 224.000 de persoane în 2026, impactul economic al lipsei de personal fiind de 10% din creşterea PIB-ului nominal pentru anul 2022.

"O concluzie evidentă din datele noastre este deficitul constant de forță de muncă specializată, identificat de 75% dintre participanți. Aceasta reprezintă o problemă majoră care influențează capacitatea companiilor de a duce la bun sfârșit proiectele în termen și la standardele dorite. Deficitul forței de muncă poate crea întârzieri în execuție, costuri suplimentare și o presiune în creștere asupra echipei existente", arată oficiali din cadrul studiului.

În schimb, doar 11% din antreprenori afirmă că au suficienți membri ai echipei cu competențe adecvate pentru proiectele lor. Deși această statistică poate părea favorabilă, aceste companii pot fi considerate excepții în comparație cu tendința generală din industria construcțiilor.

57% dintre antreprenorii din construcții planifică să angajeze personal suplimentar în următorul an. Această intenție reflectă o abordare optimistă și încredere în perspectivele de dezvoltare ale afacerii lor. Astfel, acești antreprenori sunt dispuși să investească în resurse umane și să recruteze personal calificat pentru a face față cererii crescute în industria construcțiilor.

De asemenea, 40% dintre respondenți au indicat că dimensiunea echipelor lor nu va suferi modificări, rămânând constantă.

În același timp, 31,68% dintre firmele de construcții lucrează în prezent cu angajați străini. Comparativ cu anul precedent, când doar unul din patru constructori recurgea la forță de muncă străină, aceasta este o tendință semnificativă de creștere a adaptării la piața muncii și de implementare a procedurilor de lucru cu lucrători străini.

De asemenea, aproximativ unul din cinci (19,8%) constructori consideră posibilitatea angajării de muncitori străini în viitorul apropiat.

Aceste planuri de extindere a echipelor sunt în concordanță cu optimismul prezent în rândul constructorilor, care au încredere în evoluția afacerilor lor. Șase din zece constructori prevăd creșteri ale cifrelor de afaceri, în timp ce 20% anticipate o stagnare, iar restul (tot 20%) se așteaptă la scăderi.

Criza de personal calificat, o problemă generalizată în România

Peste 90% dintre companiile care au participat la un sondaj din luna iulie 2023 al Camerei de Comerț Româno-Americane (AmCham), privind calitatea climatului investiţional în România, au dificultăţi în a găsi angajaţi potriviţi.

Potrivit lui Alex Milcev, membru al Consiliului Director al AmCham Romania criza de personal calificat este cea mai mare limitare a capacităţii României de a-şi atinge potenţialul de creştere pe termen scurt, mediu şi lung. În lipsa unor intervenţii ţintite, adaugă el într-un editorial Ziarul FInanciar de la data publicării sondajului, deficitul existent de forţă de muncă al României se va adânci şi mai mult, ceea ce va duce inevitabil la scăderea economică.

„Criza de personal calificat şi nu numai reprezintă cea mai mare limitare a capacităţii României de a-şi atinge potenţialul de creştere pe termen scurt, mediu şi lung. Faptul că situaţia este tensionată înseamnă că nu se găsesc suficiente mâini de lucru astfel încât să se valorifice potenţialul mediului de afaceri şi al întregii economii. Nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece şi să spunem că economia merge şi aşa sau că poate creşte şi aşa. Deficitul de forţă de muncă al României se va adânci în lipsa unor intervenţii ţintite“, a spus Alex Milcev în timpul unei conferinţe de presă.

AmCham a publicat recent și informații potrivit cărora deficitul de forţă de muncă în România ar putea ajunge la 224.000 de persoane în 2026, în lipsa unor măsuri imediate, comparativ cu un nivel estimat de 145.000 de persoane în 2022, a afirmat, miercuri, Alex Milcev, membru al Consiliului Director al AmCham România, citat de Agerpres.

“Intervalele pot să ajungă la dublu în realitate, şi asta cumva epiric – spune şi mediul de afaceri. 145.000 (de persoane, deficit de forţă de muncă, n.r.) în niciun caz nu reflectă realitatea, pentru că presiunea este mult mai mare. Varianta extrem de conservatoare este că în 2026 o să ne lipsească 224.000 de persoane – şi putem spune că ele se adaugă la cifre oficiale, adică putem să ajungem uşor la 500.000 şi chiar 600.000 persoane lipsă în piaţa muncii. (…) Deficitul de forţă de muncă în România este mare şi afectează în mod semnificativ capacitatea economiei naţionale de a creşte pe viitor”, a menţionat Alex Milcev.

Conform raportului, impactul economic al deficitului de forță de muncă pentru anul 2022, măsurat ca pierdere de productivitate, se estimează la 4,4 miliarde de euro, reprezentând echivalentul a 10% din creșterea PIB-ului nominal din acel an. Proiecțiile arată că această sumă va crește de două ori până în 2026, ajungând la 9,5 miliarde de euro în absența unor măsuri adecvate.

“Având în vedere un deficit de forţă de muncă estimat cuprins între 145.000 persoane şi o productivitate medie a muncii de 30.000 de euro (fără a ţine cont de particularităţi la nivel de industrie sau profesie), impactul economic al deficitului de muncă în ceea ce priveşte productivitatea pierdută este de 4,4 miliarde euro în anul 2022. Până în 2026, impactul economic este estimat să ajungă la 9,5 miliarde euro”, explică autorii studiului.

De asemenea, din punct de vedere al veniturilor fiscale colectate de către bugetul de stat, legate de deficitul de forță de muncă, cercetătorii au identificat un impact de aproximativ 1,1 miliarde de euro pentru anul 2022, cu potențialul de a crește la 2,4 miliarde de euro până în 2026.

Școlile tehnice nu reușesc să plaseze pe piața muncii profesioniști angajabili

În opinia AmCham, foarte îngrijorător este faptul că doi din zece români cu vârsta între 15 şi 24 de ani sunt şomeri, adică cei care au ieşit din liceu sau şcoli tehnice sau au terminat poate chiar şi facultatea.

“20% din această categorie, foarte căutată de altfel, sunt şomeri. Reprezintă şi o oportunitate pentru că, dacă am ratat ceva ca şi societate în această zonă, probabil se poate regla, astfel încât aceşti tineri sa fie integraţi şi să mai amelioreze presiunea în piaţa de muncă”, a precizat reprezentantul AmCham România.

Totodată, oficialul AmCham a subliniat că un remediu rapid ar fi acela de atrage forţă de muncă din străinătate, din zona non-UE.

“Există soluţii şi remedii rapide şi remedii mult mai complicate şi mult mai dificil de implementat, dar probabil mai necesare decât acele remedii rapide. La remedii rapide, exemplul evident este cel al atragerii forţei de muncă din străinătate, din zona non-UE. Aici se rezolvă destul de repede, doar având voinţa politică, restructurarea fluxului de permise şi uşurarea procesului de admitere a acelor lucrători în ţară. Astfel, se poate vedea ori o ameliorare a situaţiei la nivel de sute de mii de oameni, probabil în jumătate de an, chiar 1 an de zile. Dar, mediul politic trebuie să ia o decizie în acest sens şi să revizuiască structura”, a subliniat Milcev.

Potrivit acestuia, o provocare mai importantă, dar și mai dificil de realizat, este să se activeze sau să se reintegreze în câmpul muncii o parte semnificativă a populației cu talent și potențial, adică acei oameni care se află în țară, dar nu sunt ocupați (șomeri, tineri și pensionari).

Acesta a evidențiat că există un număr semnificativ de tineri cu vârste între 15 și 24 de ani care nu sunt angajați, nu urmează cursuri de formare și nici nu sunt înscrise în procesul educațional, numărând aproximativ 350.000 de persoane. Acești tineri reprezintă, în opinia sa, “o masă de talent irosită în acest moment”.

...citeste mai departe despre "Criza forței de muncă din construcții. Care sunt rădăcinile deficitului puternic de angajați din acest sector" pe Ziare.com

Cât câștigă românii în străinătate. Diaspora aduce aproape 3% din PIB

Statisticile oficiale arată că România are una dintre cele mai semnificative diaspore din UE, raportat la populația rezidentă a țării. Pentru fiecare patru persoane care locuiesc în...