Cursul euro preconizat de analiștii financiari pentru următorul an. Majoritatea se așteaptă la creșterea datoriei publice

Miercuri, 27 Martie 2024, ora 12:00
0 citiri
Cursul euro preconizat de analiștii financiari pentru următorul an. Majoritatea se așteaptă la creșterea datoriei publice
Bancnote euro FOTO Pixabay

Peste 80% dintre analiștii Asociației CFA România anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, în timp ce restul preconizează o stagnare. În privinţa riscurilor pe un orizont de 10 ani, pe primul plan rămân riscurile de război, dezinformare și atacuri cibernetice, urmate de riscuri economice precum lipsa forței de muncă și un nivel greu de susținut al datoriei publice, arată Asociaţia CFA Romania.

Pentru cursul EUR/RON, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0029 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0500 lei pentru un euro. În același timp, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al asociației analiștilor financiari a crescut în luna februarie cu 8,6 puncte până la valoarea de 60,7 puncte, potrivit unui comunicat transmis miercuri AGERPRES.

Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2024 este anticipat la 5,5%, iar așteprările de creştere economică s-au redus şi se situează la 2,5%. Analiștii se așteaptă să crească datoria publică calculată ca procent în PIB la 52% în următoarele 12 luni. Rata inflației la care se așteaptă analiștii pentru martie 2025 este în scădere, ajungând la valoarea medie de 5,46%, cea mai mică valoare din noiembrie 2021. În plus, peste 83% dintre participanţi anticipează o reducere a ratei inflaţiei în următoarele 12 luni.

Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, peste jumătate dintre participanți anticipează o stabilitate în următoarele 12 luni. De asemenea, 58% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt supraevaluate, în timp ce 38% consideră că acestea sunt corect evaluate.

„Ulterior şocului fiscal din ianuarie, care a redus încrederea în economie, în februarie încrederea în economie a revenit către trendul din a doua parte a anului anterior. În privinţa riscurilor pe un orizont de 10 ani, pe primul plan rămân tot riscurile geopolitice, în special dezinformarea, conflictele armate între state precum şi atacurile cibernetice”, a declarat Adrian Codirlaşu, CFA, vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România.

În exerciţiul din luna februarie a fost continuat sondajul privind riscurile care pot afecta România, însă de data aceasta orizontul a fost de 10 ani. Conform răspunsurilor participanţilor, după riscurile geopolitice, pe al doilea loc sunt plasate riscurile economice, iar dintre acestea se remarcă riscul de lipsă de forţă de muncă precum şi riscul de ne-sustenabilitate a datoriei publice. Riscurile climatice sunt încă plasate pe ultimul loc, fiind în creştere puternică în ceea ce priveşte intensitatea. Dintre acestea se remarcă riscul de climă extremă precum şi poluarea, se precizează în comunicatul CFA România.

Sondajul este realizat lunar de Asociaţia CFA România, de peste 12 ani, şi reprezintă intermediul prin care organizaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. Indicatorul ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la condiţiile curente (referitoare la mediul de afaceri şi piaţă muncii) şi anticipaţiile pentru un orizont de timp de un an pentru mediul de afaceri, piaţă muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie.

...citeste mai departe despre "Cursul euro preconizat de analiștii financiari pentru următorul an. Majoritatea se așteaptă la creșterea datoriei publice" pe Ziare.com

România, în topul UE al creșterii datoriei publice. Cum arată raportul datorie-PIB față de extremele pozitive și negative din UE
România, în topul UE al creșterii datoriei publice. Cum arată raportul datorie-PIB față de extremele pozitive și negative din UE
Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a crescut uşor anul trecut, de la 3,4% din PIB în 2022, până la 3,5% din PIB în 2023, iar România se numără printre ţările membre cu cel mai...
#curs euro leu, #inflatie Romania, #datorie publica Romania, #razboi , #Stiri Macroeconomie