Țara care închide 2023 pe roșu: Industria auto duce greul economiei, însă companiile resimt puternic criza energetică și dobânzile ridicate din ultimul an

Sectorul privat din Germania a reușit să înregistreze creșteri ale veniturilor în acest an, în pofida conjuncturii economice vulnerabile ale țării. Cu toate acestea potrivit unui studiu realizat de compania de audit financiar EY, cele 100 de companii listate la bursă cu cele mai mari venituri din Germania au înregistrat un declin cumulat al veniturilor de nouă procente, ca rezultat al decăderii financiare puternice a furnizorilor de energie.

Companiile germane par să se afle într-un climat incert, un barometru al moralului din sectorul privat studiat de Financial Times citând că afaceriștii se așteaptă ca cea mai mare economie din zona euro să se contracte pentru un al doilea trimestru consecutiv la sfârșitul anului 2023. După un al doilea an consecutiv marcat de inflație și criză energetică, Germania se află în fața unei perioade de cheltuieli prudente și restrângere financiară, acționând ca un indicator al presiunilor recesioniste asupra economiei europene.

EY a analizat evoluția a 100 de companii listate la bursă cu cele mai mari venituri din Germania în perioada ianuarie-septembrie 2023. Băncile și companiile de asigurări nu au fost incluse, considerându-se că veniturile nu sunt un indicator relevant în cazul lor.

Sectorul auto, singurul câștigător al anului 2023 în Germania

Pe fondul prețului puternic scăzut al energiei electrice, veniturile celor mai importante companii listate la bursă din Germania au scăzut în ultimul an cu 44%. Totuși, 66 dintre cele 100 de companii germane cu cele mai mari venituri și-au crescut veniturile, doar 34 de companii au înregistrat o scădere a veniturilor. În comparație, anul trecut aproape toate companiile - 93% - au raportat o creștere a veniturilor, arată un studiu EY din decembrie 2023.

Volkswagen, Mercedes-Benz și BMW sunt trei companii auto care ocupă primele trei poziții în clasamentul veniturilor. Industria auto este, se pare, singura ramură care a reușit o creștere a veniturilor cu două cifre comparativ cu anul precedent: în timp ce producătorii de automobile și furnizorii au crescut cu 11%, celelalte companii industriale au înregistrat o creștere de doar 5%, iar companiile comerciale o creștere de patru procente. Situația a fost semnificativ mai proastă pentru sectorul medical, care, după boom-ul Covid, a înregistrat o scădere a veniturilor de 12%. Companiile de logistică s-au micșorat chiar cu 14%, iar industria chimică a înregistrat un minus de 20%, arată EY.

„Vântul contrar se intensifică”, a declarat Henrik Ahlers, președintele executiv al EY Germania. „Multe companii au crescut recent – dacă aproape deloc - doar ușor, adesea sub rata inflației. Motorul de creștere în acest an a fost industria auto, dar chiar și pentru sectorul industrial emblematic al Germaniei, perspectivele se îngustează în fața unui declin în vânzările de mașini noi la nivel global. Iar incertitudinile politice globale și războaiele duc la o mare nesiguranță atât pentru companii, cât și pentru populație. Nu sunt de așteptat mari salturi de creștere pentru anul viitor,” a adăugat acesta într-un comunicat de presă pe baza studiului.

Volkswagen conduce clasamentul câștigurilor cu un profit pe nouă luni de 16,2 miliarde de euro - înaintea Deutsche Telekom (15,6 miliarde de euro), Mercedes Benz (15,3 miliarde de euro) și BMW (14,1 miliarde de euro).

După ce anul trecut compania de biotehnologie din Mainz, BioNTech, cu o marjă de profit de 71,7%, a fost cel mai profitabil concern german, anul acesta compania de cipuri Infineon (24,1%) conduce clasamentul marjelor. Urmează furnizorii de energie RWE (20,9%) și MVV Energie (20,2%). Cu o marjă medie de 8,3%, profitabilitatea a fost aproximativ la nivelul dinaintea pandemiei. „Unele companii au înregistrat marje de vis în ultimii ani – în industria auto, de exemplu, lipsa cipurilor a dus la constrângeri masive de aprovizionare și la situația în care cererea a depășit semnificativ oferta. Și industria logistică a putut să realizeze temporar marje record. Dar astfel de efecte secundare ale pandemiei și întreruperile lanțurilor de aprovizionare globale aparțin acum trecutului, iar situația se normalizează”, a punctat reprezentantul EY. Acum, mai degrabă precauția consumatorilor când vine vorba de consum și lipsa de entuziasm pentru investiții ale companiilor provoacă îngrijorare, spune Ahlers.

Industria germană la final de 2023

Indicele de climat al mediului de afaceri produs de Institutul Ifo din München a scăzut la 86,4 în decembrie, când vine vorba de piața germană, cifrele publicate la finalul lunii decembrie situându-se în scădere de la 87,2 în luna precedentă și mult sub cifra de 87,8 prevăzută de analiștii într-un sondaj Reuters, citat de Financial Times.

Sondajul Ifo măsoară sănătatea industriei germane cu câteva luni înainte de statisticile oficiale. Împreună cu declinul indicelui PMI (sau Purchasing Managers' Index, un indicator ce reflectă evoluția economică din sectoarele de producție și servicii si totodată increderea managerilor care lucrează in departamentele de aprovizionare ale companiilor) din decembrie, publicat săptămâna trecută, constatările sugerează că Germania a încheiat anul cu o activitate în scădere.

Producția economică germană a scăzut cu 0,1 la sută în cele trei luni până în septembrie față de cele trei luni anterioare, conform statisticilor oficiale.

Indicele Ifo a crescut de la septembrie până în noiembrie, dar ultimul rezultat a anulat majoritatea acestor câștiguri. Melanie Debono, economist la Pantheon Macroeconomics, a spus că scăderea „confirmă că cea mai mare economie din zona euro a intrat într-o recesiune tehnică la sfârșitul anului”.

Rezultatele au fost afectate de un impas guvernamental în această lună asupra finanțelor publice, după o decizie de judecată din noiembrie care a lăsat un gol de 60 de miliarde de euro în buget, a adăugat Debono. Mai mult, Institutul Ifo a arătat că „firmele au fost mai puțin mulțumite de afacerile lor curente [și au fost] mai sceptice despre prima jumătate a anului 2024”.

Evaluarea asupra situației afacerilor curente a scăzut notabil în industriile intensive de energie, potrivit Ifo, dar a îmbunătățit ușor în sectorul serviciilor. În restaurante și catering, așteptările pentru următoarele șase luni au avut o scădere drastică.

Moralul a fost deosebit de scăzut în construcții, sentimentul din prezent și perspectivele de viitor ale sectorului aflându-se la cel mai scăzut nivel de la septembrie 2005, unde aproximativ jumătate dintre constructori așteptându-se ca afacerile să se deterioreze și mai mult, arată sursa citată.

Date separate publicate de Destatis, biroul federal de statistică, au contribuit la tabloul economic îngrijorător legat de presiunea crescândă asupra sectorului construcțiilor din Germania. Numărul de permise pentru clădiri rezidențiale de la ianuarie până în octombrie a scăzut cu 26,7 la sută față de aceeași perioadă a anului anterior, la 218.100, potrivit Destatis.

Cumulativ, astfel, indicii Ifo și PMI indică „fără echivoc că scăderea va continua”, a declarat Andrew Kenningham, economist șef pentru Europa la Capital Economics, pentru Financial Times. „Este foarte probabil ca PIB-ul să se contracte pentru un al doilea trimestru consecutiv în T4 și perspectivele pentru 2024 nu par mult mai bune”, a adăugat el.

Sectorul imobiliar german, în scădere

Sectorul imobiliar, un motor important al creșterii recente în economia germană, a fost afectat de creșterea succesivă a ratelor dobânzilor-cheie practicate atât de BCE, cât și de Banca Centrală a Germaniei. Datele Destatis de luni au arătat că autorizațiile de construcție pentru case unifamiliale au scăzut cu un ritm anual de 38,2%, cele pentru case bifamiliale cu 50,5 la sută și cele pentru case multifamiliale cu 25,2%.

Prețurile locuințelor au scăzut cu un ritm anual de aproape 10% în al doilea trimestru, cea mai mare scădere dintre orice alt stat membru.

În acest sens, potrivit analizei FT, Carsten Brzeski, șeful global al macroeconomiei la banca ING, a spus că a fost „încă un an turbulent în care economia pare să fi fost în mod permanent în mod de criză”.

„Frământările lanțului de aprovizionare rezultând din lockdown-urile pandemice și războiul din Ucraina, o criză energetică, inflație în creștere, înăsprirea politicii monetare și mai multe deficiențe structurale — lista crizelor și provocărilor cu care se confruntă economia germană este lungă”, a completat Brzeski.

...citeste mai departe despre "Țara care închide 2023 pe roșu: Industria auto duce greul economiei, însă companiile resimt puternic criza energetică și dobânzile ridicate din ultimul an" pe Ziare.com