Salariile din construcții și agricultură, afectate de modificările fiscale: “Daca clienții nu acceptă scumpirea manoperei, probabil că vom fi nevoiți să închidem”

Executivul a aprobat luni proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare, pe lângă care, oficialii guvernului au declarat că vor emite separat o ordonanţă de urgenţă pentru reglementarea salariului minim în construcţii la 4.500 de lei.

Conform Proiectului de Lege, scutirea de impozit pe venit în construcții, agricultură și industria alimentară se va aplica doar în cazul angajaților cu venituri sub 10.000 lei, patronii din aceste domenii urmând să fie obligați să suporte din nou plata CASS.

Ziare.com a consultat mai mulți fermieri și constructori pentru a lua pulsul înainte de promulgarea legii care îi va pune pe patroni la plată și în ambele sectoare situația este văzută cu îngrijorare. Dacă în construcții angajatorii se pregătesc să alinieze costurile de manoperă ca să includă măririle salariale care se vor impune, se gândesc să reprofileze afacerile ca să salveze profitul sau să facă disponibilizări, în agricultură fermierii se văd puși în fața unei situații imposibile, fiindu-le mult mai greu să ridice prețul materiilor prime. În ambele cazuri, reintroducerea CASS în costurile salariale nu este cel mai mare obstacol în calea rentabilității firmelor românești. Patronii se plâng mai ales de lipsa de previzibilitate și consecvență a hotărârilor Guvernului, care nu le permite să facă planuri predictibile de afaceri pe termen lung.

Oficialii Executivului au declarat luni la finalul ședinței de guvern că „s-a decis că reglementarea salariului minim în construcţii şi în agricultură se va face prin ordonanţă de urgenţă separată, tocmai pentru a ne asigura că aceste salarii vor creşte cât mai repede cu putinţă. Salariul minim pe economie, în general, care va creşte cu 10% la 3.300 lei va fi reglementat printr-o hotărâre de Guvern care va fi adoptată, de asemenea, cât mai rapid”. Premierul Marcel Ciolacu declarat de asemenea că „România nu-și mai permite facilități și privilegii de 75 de miliarde de lei, plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei pe an”.

Majorarea salariului minim din domeniul construcțiilor a fost confirmată marți, 26 septembrie, de premier, în cadrul ședinței Executivului. Acesta a precizat că modificarea nu se va aplica neapărat de la 1 octombrie, ci începând cu luna următoare intrării în vigoare a ordonanței.

„Prin derogare de la prevederile art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de întâi a lunii următoare a intrării în vigoare a prezentei legi pentru domeniul construcțiilor, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește în bani, fără a include indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri, la suma de 4.500 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând în medie 27,218 lei/oră”, prevede un proiect de OUG emis de Ministerul Muncii.

Valoarea actuală a salariului minim în acest sector este de 4.000 de lei. Proiectul păstrează aceiași parametri de acordare a acestui salariu – se acordă exclusiv domeniilor prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal.

Cum va arăta componența unui salariu minim în construcții

Dacă vorbim de un salariu din construcții care încă va beneficia de scutirea de impozitul pe profit – adică se află sub marja de 10.000 de lei net, componența ar arăta în felul următor:

Salariu Brut - 4.500 lei

Asigurări Sociale (CAS) 21.25% - 956 lei

Asigurări Sociale de Sănătate (CASS) 10% - 450 lei

Deducere personala (DP) 264

Impozit pe venit 0%

Salariu Net – 3.094 lei

Această sumă reprezintă o diferență de 344 de lei net de la valoarea minimă actuală de 2750 de lei. Dacă la diferența minimă de 500 de lei brut se adaugă și Contribuția Asiguratorie pentru Muncă în valoare de 2.25%, creșterea minimă a costurilor salariale pentru un angajator în construcții pentru o echipă de 50 de angajați se va ridica la un cuantum lunar de 30.050 de lei, fără a include indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri.

Patronii de firme de construcții își fac griji că clienții nu vor înțelege costurile ridicate de manoperă

Patronul unei firme de construcții din București cu care am luat legătura ne-a explicat că tot asupra beneficiarului final se va răsfrânge situația vizavi de costuri. ”Toate facilitățile care dispar – asigurarea plății CASS-ul de 10% - se va regăsi în prețurile pentru consumatorul final, iar dacă clienții nu vor accepta scumpirea manoperei, probabil că vom fi nevoiți să închidem”, ne-a explicat acesta.

Firma cu care am discutat are în prezent 65 de angajați cu sistem de externalizare. ”Fierarul are firmă, dulgherul are firmă, gips-cartonistul are firmă tocmai pentru a diminua un pic cheltuielile cu salariații permanenți. Problema e că nu văd cu ochi buni ce se întâmplă și cum se va alinia piața. Ideal ar fi ca toată lumea să se afilieze acestor schimbări, dar sunt convins că mai mult de 40-50% din firmele de construcții, atât cele mici, cât și cele mai mari nu plătesc impozitele”.

Acesta ne-a explicat că, din experiența sa, proiectul salariului minim este o minciună, susținând că în cadrul firmei pe care o conduce, salariul minim pe care îl primește un muncitor este de 8-9.000 de lei.

”Nu poți să ții un muncitor în construcții bun cu 4.000-4.500 de lei. Poți să ții larve, dar cu larvele nu faci treabă. Sunt companii care au salariul minim trecut în cartea de muncă, dar oricum salariul plătit este mult mai mare și sunt companii care au 9.000 – 10.000 de lei pe cartea de muncă și ăsta e salariul adevărat. Noi plătim muncitorii noștri 320 – 330 de lei pe zi, la un minim de 20 de zile lucrătoare, sunt circa 6.500 bani în mână. Iar celelalte servicii externalizate sunt plătite angajatorului cu 450 de lei pe zi, din care un muncitor e plătit tot cu 320-330 de lei, îi suportă dările salariale și are și contractorul un câștig de aproximativ 10%.”

Constructorul simte că vor fi cu siguranță afectate costurile, pentru că pentru că beneficiarul final (proprietarul de casă, de apartament sau hală industrială) va înțelege greu necesitatea acestor măriri, dublate de faptul că manopera a devenit mai costisitoare și pe fondul scumpirii nejustificate a materialelor de construcții, pe lângă pierderea facilităților cu salariile.

”Înțeleg că o cărămidă se arde și la arsul cărămizii folosești gaz care s-a scumpit, dar s-au scumpit foarte mult transporturile (motorina e peste 8 lei) și transportatorii. Dacă înainte plăteam 550 de lei pentru o mașină de 3 tone și jumătate, acum a ajuns la 800 de lei plus TVA.”

Constructorul a dat exemplul unei alte firme de construcții care se pregătește să tranziționeze către vânzări online de materiale pentru a degreva costurile. ”Noi, pălmașii, că e vânt, că e ploaie, trebuie să ieșim să muncim și să punem piciorul pe capul omului până iese lucrarea. Dar nu se gândește nimeni că aducem bani de acasă ca să plătim salariile corect, în timp ce alții plătesc când și când sau nu plătesc muncitorii deloc.”

Patronul firmei de construcții din București a reclamat și neaplicarea corectă a legilor. ”Eu mă duc și fac o ofertă care costă 100.000 de euro plus TVA, vine altul care ofertează 70.000 de euro plus TVA fiindcă nu plătește impozite fiindcă nu vrea. Eu pierd lucrarea, cealaltă firmă o primește, iar beneficiarul este mulțumit. Eu sunt foarte scump fiindcă am angajată firmă care îmi face instructaj pentru protecția muncii atât mie, cât și subtantreprenorilor mei – pe care îi oblig prin contract să-mi demonstreze că au făcut instructajele și că s-au echipat corespunzător pentru a evita accidente mortale. Cei care nu iau aceste măsuri ale unei firme corecte vin cu prețuri cu 30% sub piață și iau lucrări. Iar eu care plătesc salarii corecte, impozite, taxe și firme de protecție a muncii, echipamente, nu iau lucrarea fiindcă sunt scump, respectând legea”.

La polul opus, am discutat cu alți constructori bucureșteni care au ridicat problema faptului că, în costurile lor, un salariu minim de 4.500 de lei înseamnă o sumă considerabilă, la un efectiv de 50-60 de angajați. ”Ar însemna o creștere dramatică a prețurilor pentru noi. Dincolo de disponibilizări, riscul mai mare e să ajungem în situația ca afacerea să nu mai fie profitabilă și să ne ducă în faliment, dacă clienții nu sunt dispuși să plătească suplimentar pentru această mărire”, a declarat un alt patron din capitală.

Fermele au probleme mai mari decât plata CASS-ului

Unul din agricultorii pe care i-am contactat locuiește în județul Iași are o fermă de mici dimensiuni cu un efectiv de 20 de capete de bovine, din care 10 adulte și 10 tineret de până într-un an. ”Dacă se va scoate și această facilitate la ora actuală, fiind în câmpul muncii de dimineață până seară, nu vor mai exista nici măcar 30% din efectivul actual de bovine. Noi vom reduce în cel mai scurt timp până la 50% din efectiv, vom rămâne undeva la 10, 11 capete.”

Fermierul simte că în condițiile de față agricultorii nu se vor descurca sub nicio formă, însă nu doar din cauza majorării salariilor angajaților. ”Este vorba și de partea de inputuri, de lipsa forței de muncă, de taxele foarte mari, și de faptul că birocrația nu ne dă voie să muncim. Nu este greu să muncești la animale cât este greu să faci hârtii pentru acele animale”, a reclamat fermierul.

În zootehnie, laptele se vinde la puțin peste 1 leu/litru la procesatori. Agricultorii își fac griji din cauza faptului că nu pot ridica prețurile ca să susțină salarii sau investiții suplimentare, simțind și că nu sunt încurajați de sistem. Fermierul ieșean ne-a transmis că deși sunt promovate mereu subvenții pentru agricultură și fonduri europene, contractarea lor este un demers deosebit de birocratic, iar dialogul cu APIA, foarte dificil.

”Încercăm să aplicăm pentru programul ”Tinerii Fermieri” și întâmpinăm necazuri începând de la APIA până la primărie și restul instituțiilor. Ți se deschide ușa și ți se spune să aștepți o lună de zile. Nu putem aștepta fiindcă în octombrie trebuie încărcate pe platformă proiectele și nu putem obține toată documentația ca să reușim să le încărcăm. Am fost trei zile consecutive la APIA și nu au știut să mă înregistreze ca fermier. Unde mai pui că Iașul nu are un abator pentru animale mari. Scoatem studenți, doctori veterinari, ingineri zootehniști, dar nu avem un abator. Botoșaniul are cinci-șase, dar Iașul nu are niciunul”, a reclamat fermierul ieșean.

În aceeași situație se află și o fermă din Tulcea, specializată în producția de furaje pentru animale și creșterea bovinelor. Zootehnistul ne-a explicat că în vederea noilor modificări de legislație și al prețurilor foarte mici al laptelui de materie primă, caută variante alternative de creștere a veniturilor: ”Încercăm să desfacem noi capacitatea de producție direct, în loc să vindem lapte de materie primă, să reducem personalul la minim în așa fel încât să ne putem încadra în tot ce înseamnă buget de salarizare și tot așa. Vor fi sigur disponibilizări, în momentul de față lucrăm cu un efectiv de puțin sub 50 de angajați, dar vom scădea”, a mărturisit fermierul tulcean.

Acesta a explicat că deși prețul laptelui în comerț este de 10 lei/litru, clientul lor, o firmă cunoscută de procesare a laptelui din România, cumpără lapte materie primă cu 1,7 – 1,75 lei. ”Există o diferență foarte mare între procesare și partea de producție – zootehnie. Dacă o mai ducem în ritmul ăsta, în următorii 3-4 ani de zile, România nu o să mai aibă zootehnie”.

În cele din urmă, totuși, nu reintroducerea contribuției la sănătate în salariile angajaților îi împovărează cel mai mult pe agricultori. Cel mai mult îi încurcă ”lipsa de constanță și predictibilitate a măsurilor Guvernului. Iei o măsură acum și peste cinci ani de zile, cum a fost cazul ordonanței prin care s-au plafonat contribuțiile salariale în construcții și în agricultură. Înainte să se termine mandatul unor hotărâri lucrurile se schimbă, iar un plan de afaceri pe cinci ani devine imposibil”, a reclamat fermierul.

Parcursul inconsistent al facilităților din construcții și agricultură

La data de 29 noiembrie 2018 s-a semnat Acordul dintre Guvernul României și Federația Patronatelor Societăților din Construcții privind măsuri pentru o creștere economică sustenabilă a României, bazată pe investiții, în următorii 10 ani, prin care s-a declarat prioritar sectorul construcțiilor, de importanță națională pentru economia românească pe următorii 10 ani, începând cu 1 ianuarie 2019.

Acordul a specificat care sunt domeniile de activitate conform codurilor CAEN, care vor face obiectul măsurilor privind acordarea facilităților fiscale în sectorul construcțiilor precum și condiția privind cifra de afaceri obținută de un operator economic, respectiv, ca cifra de afaceri obținută din activitatea în domeniul construcțiilor să reprezinte cel puțin 80% din cifra de afaceri totală.

Același acord a stabilit și prima marjă preferențială a unui salariu minim în domeniul construcțiilor (de 3.000 de lei brut la momentul respectiv) și a inclus decizia ca în intervalul 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2028 inclusiv să se scutească de la plata impozitului pe venit și a contribuției sociale de sănătate precum și să scadă contribuția la asigurări sociale cu 3,75 puncte procentuale, în anumite condiții legale.

Prin Ordonanța de Urgență nr. 16/2022, a fost redus plafonul pentru care se aplică facilitățile fiscale de la 30.000 RON la 10.000 RON, iar începând cu 19 iulie 2022, au fost introduse prevederi actualizate privind determinarea cotei de 80% din cifra de afaceri.

Mai mult, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023, facilitățile fiscale au început să fie aplicate numai pentru angajații cu contract individual de muncă.

Aceasta este ultima modificare care precede setul de obligații noi care vor reveni constructorilor și agricultorilor în momentul promulgării ultimei Legi privind măsurile fiscal-bugetare ale Coaliției PSD-PNL.

...citeste mai departe despre "Salariile din construcții și agricultură, afectate de modificările fiscale: “Daca clienții nu acceptă scumpirea manoperei, probabil că vom fi nevoiți să închidem”" pe Ziare.com

Cât câștigă românii în străinătate. Diaspora aduce aproape 3% din PIB

Statisticile oficiale arată că România are una dintre cele mai semnificative diaspore din UE, raportat la populația rezidentă a țării. Pentru fiecare patru persoane care locuiesc în...