Un inventator american asteapta de 43 de ani brevete pentru idei care ar fi putut revolutiona secolul XX

Inventatorul american Gilbert P. Hyatt asteapta de mai bine de 43 de ani ca autoritatile americane sa-i acorde brevete pentru ideile sale care ar fi putut revolutia inca de acum mult timp lumea tehnologica. Daca acordarea unui brevet in SUA dureaza in medie 28,3 luni, cererea sa pentru o tehnologie prin care echipamentele sunt controlate prin semnal electronic asteapta de 43 de ani. Ideea lui privind ecranele cu cristale lichide? Asteapta la biroul pentru brevete si marci de 35 de ani.

Inventatorul din Las Vegas, care implineste 76 de ani in martie, a deschis un proces in ianuarie prin care a cerut o decizie legata de ceea ce pot fi numite cele mai vechi cereri de brevet din SUA. Hyatt considera ca agentia amana acordarea brevetelor deoarece considera ca el a pus-o intr-o lumina proasta de-a lungul anilor de disputa, se arata intr-un articol publicat de Bloomberg.

"Este de neconceput. Autoritatea nu vrea sa riste sa ii fie afectata imaginea daca acorda un brevet cu un impact puternic asupra tehnologiei. Mai bine sa fie afectati", a spus Brad Wright, avocat la Banner & Witcoff, firma specializata in tehnologie, dar care nu este implicata in cazu Hyatt.

Nimeni nu poate estima cum ar afecta aceste noi brevete industria. Nici Hyatt nu a putut spune daca socul va fi asemanator cu cel din 1990 cand a primit brevetul pentru "arhitectura pentru computere cu un singur cip integrat", prin care a putut revendica inventarea microprocesoarelor, coloana vertebrala a fiecarui calculator personal din lume.

Hyatt a obtinut venituri mari din brevete

Nu se poate spune ca Hyatt o duce rau. Cel mai probabil, el a obtinut peste 150 de milioane de dolari de la Royal Philips NV, producator olandez de electronice, pentru 23 din brevetele sale, inclusiv cel din 1990. In acelasi timp, Robert Noyce, cofondatorul Intel, a investitit in prima sa companiei in anii '60, conform lui Hyatt.

"Acestea au fost de tehnologii fundamentale si, chiar daca industria a crescut foarte mult, are la baza aceste tehnologii fundamentale", a spus Hyatt, care inca lucreaza zilnic in propriul sau laborator, intr-un interviu telefonic acordat Bloomberg. "Banuiesc ca ideile mele sunt inca noi, chiar si in ziua de azi".

Biroul de inventii, care a acordat 302.948 de brevete anul trecut si primeste peste 500.000 de cereri anual, nu a precizat stadiul in care se afla solicitarile lui Hyatt.

Deoarece cererile sunt asa de vechi, au intrat sub incidenta legii care pastreaza confidentialitatea, a spus Patrick Ross, purtatorul de cuvant al biroului american pentru brevete si marci.

Tot ce poate spune inventatorul american este ca lupta pentru a obtine recunoasterea muncii sale.

Hyatt a avut nevoie de 20 de ani pentru a obtine brevetul pentru microprocesoare

Hyatt a avut nevoie de 20 de ani pentru a obtine brevetul pentru microprocesoare, in 1990, cererea fiind depusa in aceeasi perioada cu celelalte doua, care inca asteapta decizia.

Atunci, reactia a fost rapida. Texas Instruments, cel mai mare producator din lume de chipuri analog, a sustinut ca cererea lui Hyatt se refera la una dintre inventiile sale. Dupa cinci ani, autoritatile au anulat o parte a brevetului, insa l-a mentinut pentru alte inovatii incluse initial.

Totusi, acesta a fost o parte din licentele cumparate de Philips printr-un acord cu inventatorul si a adus peste 350 de milioane de dolari. Philips a dedus costurile si apoi a impartit veniturile in parti egale, ceea ce, probabil, i-a adus inventatorului american peste 150 de milioane de dolari.

Hyatt lupta pentru drepturile sale

Hyatt, care este o persoana calma, nu ezita sa lupte. Cand California, unde a locuit o vreme, i-a cerut plata a 51 de milioane de dolari ca taxe si penalitati, el a dat statul in judecata, acuzandu-l de hartuire si invadarea vietii personale. In urma acestui proces, a castigat 388 de milioane de dolari, insa dosarul inca se judeca la Curtea Suprema de Justitie a statului Nevada.

El a adus biroul de brevete in fata justitiei de peste zece ori pentru a forta autoritatea sa-si reconsidere pozitia fata cererile sale. Chiar a castigat un proces la Curtea Suprema in 2012.

In procesul intentat autoritatilor americane in ianuarie, Hyatt a pretins ca un director al biroului de patente i-a spus ca autoritatea incearca sa se arate nedecisa in privinta cererilor sale, pentru a evita sa ia o decizie care sa poata fi atacata. Acesta ar fi, a adaugat inventatorul american, motivul pentru care autoritatea nu i-a mai acordat brevet din 1997.

Noyce, cofondatorul Intel, a investit in prima sa firma

Hyatt, fiul unui inginer rus care a emigrat in SUA, si-a petrecut prima parte a carierei lucrand pentru o companie aerosaptiala, iar primele idei pentru a-si incepe o afacere i-au venit cand lucra la Teledyne Technologies, in anii '60.

A infiintat firma Micro Computer in 1968, unde si-a pus in practica ideile, iar Noyce, unul dintre cofondatorii Intel, a fost unul dintre investitori.

"Dr. Noyce a investit personal in compania mea deoarece, din punctul sau de vedere, merita. Am fost fericit sa se implice, deoarece m-am gandit ca Intel ar putea produce chipuri", a spus Hyatt.

Noyce, care a decedat in 1990, a investit de multe ori in startup-uri din Silicon Valley, a spus Thomas Misa, directorul centrului Institutului Charles Babbage pentru Istoria Tehnologiei Informatiei din Minneapolis, care l-a caracterizat drept o persoana care investea in ideile vecinilor, iar cele din firma lui Hyat ar fi fost in concordanta cu propriul sau interes.

"Bob Noyce investea in orice. Cand a murit, familia a gasit o cutie de pantofi plina cu bilete la ordin. A fost pasionat de dezvoltarea industriei electronice", a aratat Misa.

Un inovator innascut

Leslie Berlin, biograful lui Noyce, si istoricul Ross Bassett, profesor la North Carolina State University din Raleigh, au spus ca nu au gasit acte care sa dovedeasca faptul ca Noyce a investit in firma lui Hyatt, insa au fost de acord cu directorul centrului Institutului Charles Babbage pentru Istoria Tehnologiei Informatiei din Minneapolis.

Hyatt este de parere ca, in mod clar, nu va fi trecut in Pantheonul fondatorilor Silicon Valley, chiar si cu inventia sa din 1990. Tot ce-si doreste este o decizie a autoritatilor - sau primeste un brevet, sau este respins, sa poate apela la justitia americana.

Chiar daca inventiile lui Hyat sunt mai vechi sau contemporane cu cele ale Intel si Texas Instruments, aceste companii au conceput produse care au schimbat lumea, a precizat Bassett.

"Respect munca lui Gilbert Hyatt - ingineria este dificila. Dar inovatiile sunt mai mult decat idei. Contextul conteaza. Daca Gilbert Hyatt nu ar fi existat, cred ca microprocesorul ar fi fost dezvoltat asa cum a facut-o el", a spus Basset.