Career Bus, pe ulite pietruite: Ei vor sa porneasca in cautarea viitorului profesional al tinerilor de la sate

Marti, 21 August 2018, ora 12:09
6731 citiri
Career Bus, pe ulite pietruite: Ei vor sa porneasca in cautarea viitorului profesional al tinerilor de la sate

Armina Sarbu si Dragos Beldugan sunt doi tineri cu experienta in zona antreprenoriatului social care au venit cu o idee ce poate schimba ceva in Romania. Ei si-au propus sa creeze "Career Bus", un proiect prin care vor calatori prin sate si orasele mici pentru a-i gasi pe tinerii ramasi acolo si a-i ajuta sa-si gaseasca o cale in cariera.

Dotat cu tehnologie, cunostinte si legaturi directe cu "lumea de afara", Career Bus ar urma sa le arate tinerilor ca pot exista si IT-isti si freelanceri la sate, spre exemplu, iar ziua de lucru nu se rezuma doar la agricultura de subzistenta sau munca "la negru".

Pentru a-si pune in practica visul, cei doi tineri au nevoie de 50.000 de euro, bani pe care i-ar putea obtine daca ar castiga o competitie in care s-au inscris recent.

Armina si Beldi sunt semifinalisti ai Competitiei Europene de Inovare Sociala, cel mai mare concurs de inovare sociala din Europa, organizat de Comisia Europeana impreuna cu Ashoka.

Dintr-un total de 700 de idei participante din 20 de tari europene, au fost alese 30, iar Romania este a doua cea mai bine reprezentata tara, cu 3 idei semifinaliste. Career Bus este una dintre ele, avand sansa sa castige unul dintre premiile in valoare de 50.000 de euro. Anul acesta Ashoka a adus competitia pentru prima oara in Romania: Academia de Mentorat a avut loc la Cluj, intre 16 si 18 iulie.

As vrea sa vorbim pentru inceput despre voi, despre evolutia voastra profesionala si implicarea in zona de antreprenoriat social.

Dragos Belduganu (Beldi) : Eu am crescut incojurat de antreprenoriat, parintii mei fiind antreprenori inca de la inceputul anilor 90, totusi implicarea mea in activitati cu un alt scop decat profitul a inceput prin liceu, cu activitati extra-curriculare si competitii europene, a continuat apoi in studentie intr-un ONG studentesc AIESEC si de 8 ani cel mai intens in Scoala de Valori si ca voluntar sporadic si in alte organizatii in care cred.

In tot timpul acesta, in paralel, am lucrat si intr-o institutie europeana ca bursier/intern, am fost si consultant pe strategii de resurse umane, am lucrat si in corporatie pe CSR. Cred ca tot parcursul meu profesional a fost despre oameni si despre cum as putea sa aduc o valoare adaugata, de aici si tendinta naturala de a merge spre antreprenoriat social.

Armina Sirbu: Fac antreprenoriat social pentru ca imbina 3 pasiuni de lunga durata din viata mea: educatia, oamenii si tehnologia. Pasiunea pentru educatie a fost insuflata de parintii mei de la o varsta foarte frageda; pasiunea pentru oameni a aparut in liceu cand am descoperit comunicarea "altfel" in trupa de teatru din Ramnicu Valcea, unde am crescut; si pasiunea pentru tehnologie datorita computerelor pe care le-am primit inca din gimnaziu. La 18 ani am co-fondat prima firma, in care am dezvoltat ce urma sa fie "cel mai bun software educational al anului 2003". Am fost trainer in AIESEC, am terminat facultatea de Informatica si un master in Resurse Umane pentru a oficializa combinarea educatiei cu tehnologia. Dupa 3 ani prin multinationale in tari straine, in 2008 am revenit in Romania. De 10 ani construiesc si implementez in diverse organizatii programe educationale inovatoare pentru a ajuta oamenii sa se dezvolte.

Cum s-a nascut Scoala de Valori?

Beldi: Scoala de Valori a fost fondata in 2009 cand 7 oameni s-au adunat in jurul ideii lui Stefan Palarie. El enunta "daca vrem sa ne crestem familiile in Romania trebuie sa depunem efort pentru a aduce o schimbare."

Viziunea organizatiei este ca educatia este un pilot principal in transformarea unei societati. De aceea am ales sa investim toata expertiza noastra in dezvoltarea unui model inovator de educatie non-formala complementara educatiei formale.

In 2017, din dorinta de a avea un laborator agil de experimente educationale, Armina a fondat un al doilea ONG, Icebreaker, folosind experienta si know-how-ul acumulat alaturi de Scoala de Valori si alte organizatii.

Icebreaker investeste in a descoperi, testa si scala rapid solutii educationale de orientare in cariera pentru cresterea angajabilitatii si antreprenoriatului, bazate pe joc si tehnologie. Scopul nostru este sa crestem tineri capabili si dornici sa genereze o transformare pozitiva in viata lor si in lume inainte de vreme.

Am creat impreuna Career Bus.

Cum pot apela tinerii la ajutorul vostru pentru o indrumare "in procesul de construire a caracterului si in cel al descoperirii de sine"?

Beldi, Scoala de Valori: Raspunsul simplu ar fi sa intre pe site si sa se inscrie la unul dintre programele noastre. Ce este important dupa acesti 8 ani este ca nu doar programele noastre au inceput sa contribuie la construirea de caractere ci si programele adolescentilor nostri sau ale alumnilor nostri. Prin modelul nostru de invatare practice-learn-step-up, avem din ce in ce mai multi adolescenti si tineri studenti care au fost in programele noastre si care acum fac ce i-am incurajat sa faca, dau inapoi din lucrurile invatate si mobilizeaza resurse pentru a crea oportunitati pentru alti tineri.

Armina, Icebreaker: Noi organizam proiecte de doua tipuri in Pitesti:

1. co-creare, testare si implementare de jocuri educative impreuna cu alumni din programele Scolii de Valori;

2. conferinte peer-to-peer pentru dezvoltarea trainerilor, profesorilor, consilierilor pe metode si tehnici noi de educatie.

Iata ca, in 2018, v-ati implicat impreuna in Competitia Europeana de Inovare Sociala cu proiectul Career Bus. Spune-ne mai multe despre Career Bus. Ce aveti de gand sa faceti, mai exact?

Career Bus este un concept care s-a nascut din experienta Scolii de Valori cu programe nationale ce au inclus proiecte de dezvoltare personala, educatie financiara si orientare in cariera, impreuna cu indrazneala IceBreaker de a face lucrurile altfel, mai jucaus, mai in afara tiparelor.

In orasele mari e mai simplu sa povestesti despre cariera si oportuntiati, pe cand in sate si orase mici, inainte de a vorbi despre cariera trebuie sa aduci speranta, trebuie sa dai inspiratie, trebuie sa arati ca se poate si altfel decat cu pile sau ilegal. Trebuie sa ii faci pe oameni sa vada dincolo de vatra satului si de bulevardul scurt al orasului.

In Career Bus suntem la inceput, avem expertiza educationala, stim ce jocuri educative sa facem cu participantii, ne dorim sa includem tehnologia cat mai mult, realitatea virtuala, gadget-urile interactive. Career Bus nu e despre cum sa-ti scrii un CV si o scrisoare de intentie, asta se poate gasi foarte usor pe google.

Am analizat cum ar putea arata "bus"-ul si cautam sustinatori pentru a avea un "bus" cat mai modern si un design cat mai creativ. Programul de orientare in cariera este deja creat.

Va contine un modul comun pentru toate locatiile in care vom merge, de dezvoltare de abilitati si un modul special, personalizat pe contextul fiecarei locatii. Credem ca este important sa ne adresam adolescentilor intr-un mod contextualizat, nu abstract, de aceea inainte de fiecare caravana vom avea o perioada in care ne facem temele sa intelegem foarte bine realitatea comunitatilor in care ne deplasam.

Care sunt localitatile/zonele pe care le vizati?

In stadiul de pilot, cu resursele disponibile in acest moment o sa ne axam pe doua judete. Practic in anul scolar 2018-2019 ne vom rezuma la judetele Arges si Valcea unde putem suplini lipsa de resurse cu voluntariat sau cu ajutor din partea conexiunilor locale.

In cazul in care companii locale din alte judete doresc sa sustina Career Bus, avem capacitatea de a mai adauga sate si orase mici din inca 2 judete in acest an scolar.

Cum sunt tinerii pe care i-ati intalnit in aceste zone?

Tinerii din Arges sunt foarte diferiti de cei din Valcea. In Arges exista orasele si sate in care sunt oportunitati si stiu deja ca vor urma calea profesionala urmata de parintii lor. In cazul unor profesii specializate ei vor trebui sa plece de acasa si sa urmeze o facultate sau scoala profesionala.

Nu e nevoie sa plece prea departe de casa, Pitesti fiind o resedinta de judet foarte bine dezvoltata in directia industrie. In Valcea oportunitatile sunt mai putine si parintii ii incurajeaza pe copii sa invete cat mai bine. Dragasani este un oras cu licee foarte bune ce au dat Romaniei multi olimpici, din pacate oportunitatile profesionale sunt mai putine, industria energetica fiind cea mai dezvoltata. Ramnicu Valcea, resedinta de judet nu are facultati prea bine cotate si tinerii cei mai pregatiti pleaca din oras.

In ambele cazuri, exista familii care pot sustine financiar educatia tinerilor si care nu pot sustine financiar efortul unei mutari in alt oras pentru educatie.

Ne dorim sa ii ajutam indeosebi pe tinerii ale caror familii nu isi permit financiar sa le sustina educatia.

Directiile profesionale realiste si naturale pentru acesti tineri, in ambele judete, ar fi meseriile din turism, agricultura, piscicultura si pe alocuri industrie, dar dincolo de directia naturala in functie de nivelul tinerilor mai pot fi si "meserii" la distanta prin internet cu ajutorul tehnologiei poti sa ajungi sa lucrezi pentru firme de oriunde din UE de pe prispa casei fara sa te urici in avion ca sa ai interviu, acesta e un lucru pe care il vor afla elevii. Pentru ca e important sa capitalizam si pe oportunitatile locale urmeaza sa si discutam cu autoritatile locale pentru a identifica si alte puncte de inflexiune.

Iata ca ati abordat una dintre cele mai mari probleme sociale existente in Romania: lipsa de informare si instruire a tinerilor din mediul rural. V-ati asumat o responsabilitate uriasa, pe care sistemul de invatamant romanesc nu a reusit s-o indeplineasca pana acum. Ce impact estimati ca va avea acest demers?

Pe termen mediu, ne dorim sa avem un model prin care tinerii din urban cu care noi lucram sa-si doreasca sa se implice in program si sa dezvoltam o retea de "career drivers" care sa-i ajute pe adolescentii din rural si din urbanul mic sa navigheze prin conceptul de cariera si prin ce ar putea sa insemne viitorul meseriilor.

Pe termen lung analizam ideea de a influenta politici publice, precum numarul de consilieri vocationali alocati per numarul de elevi dintr-o comunitate sau programul Erasmus.

Dincolo de granitele Romaniei, noi vedem programul Erasmus ca pe un model de dezvoltare bilaterala si pentru cei implicati in program care livreaza continutul, dar mai ales pentru tinerii implicati in Career Bus ce ar avea mai usor contact cu "lumea din exterior" prin interactiunea cu tinerii veniti din tari straine in satul lor.

Cum ar arata o Romanie in care tinerii din zonele rurale si-ar construi o cariera si si-ar cauta un loc de munca stabil?

O astfel de Romanie ar avea cu siguranta sate mai populate, sate in care nu se face doar agricultura de subzistenta.

Ar avea sate in care se face tursim ecologic, in care se face freelancing, sate cu IT-sti, sate in care secolul 21 coexista cu secolul 20 ca spirit de comunitate si sate care imping populatia spre viitor, atat ca viziune cat si ca atitudine, speranta si implicare in construirea propriei vieti.

Care este bugetul necesar pentru ca aceasta initiativa sa devina realitate si cand credeti ca ati putea porni?

Pana in prezent, am testat anumite parti din proiect si am definitivat conceptul. Bugetul pentru pilotarea conceptului este intre 15.000 si 20.000 de euro, fara a avea ''bus-ul" efectiv. Daca adaugam si componenta acesta sigur depasim 50.000 de euro pentru faza de pilot. Speram sa ne numaram printre castigatorii competitiei si in acelas timp acum suntem in faza de atragere parteneri in paralel cu dezolvatrea de continut.

Competitia Europeana de Inovare Sociala pune la bataie cate 50.000 de euro pentru fiecare idee castigatoare. Ce ati face cu acesti bani daca ati fi unul dintre castigatorii acestei competitii?

Impactul proiectului nostru este dat de capacitatea mare a acestuia de a fi scalat. Premiul ne-ar ajuta sa avem resursele necesare pentru a avea finalizat modelul replicabil pentru proiect dupa rularea sa in Arges si Pitesti. Astfel Career Bus va putea fi implementat de oricine altcineva in afara de noi atat in Romania cat si in afara.

Ce planuri aveti in continuare?

Pe termen scurt, ne concentram pe finalizarea formularului pentru competitie cu inglobarea de feedback din partea coach-ului nostru recomandat de Ashoka. In anul scolar 2018-2019 obiectivul principal este de a strange resursele necesare pentru pilotare in Arges si Valcea.

Astfel vom putea calibra continutul standardizat si metoda de investigare locala, pentru a putea oferi o experienta cat mai personalizata, dar si usor de multiplicat.

Pe termen lung indraznim sa credem ca prin conceptul "Career Bus" Romania poate arata ca are capacitatea sa "exporte" un concept inovativ, care poate contribui la rezolvarea unei probleme majore, depopularea mediului rural din lipsa de oportunitati, din lipsa de viziune si in general din lipsa de conectare cu viitorul si tehnologia, elemente pe care noi ne propunem sa le adresam prin proiectul nostru.

Guvernul roman da cu o mana, dar ia cu doua, mai ales ca vrea sa creasca taxele din nou in 2025
Guvernul roman da cu o mana, dar ia cu doua, mai ales ca vrea sa creasca taxele din nou in 2025
Guvernul a aprobat o schema de ajutor de stat pentru activitati productive si pentru industria prelucratoare, o schema mult asteptata pentru mediul de afaceri, in valoare de 500 de milioane de...
Schimbări în topul orașelor unde trăiesc cei mai mulți miliardari. În prezent, există 3.279 de super-bogați la nivel global
Schimbări în topul orașelor unde trăiesc cei mai mulți miliardari. În prezent, există 3.279 de super-bogați la nivel global
Mumbai a devenit capitala asiatică cu cel mai mare număr de miliardari, depăşind Beijingul, potrivit unei liste a bogaţilor la nivel mondial, realizată de Hurun Research Institute, transmite...
#Career Bus, #Scoala de Valori, #competitie Anshoka Comisia Europeana , #Afaceri pentru tineri