Povestea unei tinere familii care incearca sa cladeasca o pensiune cum nu s-a mai vazut intr-un sat de langa Sighisoara

Vineri, 07 Septembrie 2018, ora 10:37
8502 citiri
Povestea unei tinere familii care incearca sa cladeasca o pensiune cum nu s-a mai vazut intr-un sat de langa Sighisoara
Foto: House of Nature

Elena Serbanescu este diplomat, fost delegat de tineret al Romaniei la ONU si, mai nou, antreprenor social. Isi doreste sa puna in valoare comorile rurale ale tarii noastre si, convinsa ca promovarea Romaniei incepe de acasa, a lansat un proiect de familie: Casa Naturii.

Construita dupa principii de auto-sustenabilitate energetica si urmand sa fie promovata folosind turismul creativ, Casa Naturii va include programe comunitare menite sa incurajeze initiativele economice ale localnicilor si sa le ofere perspective inedite de munca si educatie in ospitalitate.

Dar pentru a realiza proiectia casei, studiile tehnice si primul an de ateliere pentru copii si tineri, Elena va avea nevoie de 50.000 de euro, bani pe care i-ar putea castiga la o competitie importanta.

Elena Serbanescu este semifinalista a Competitiei Europene de Inovare Sociala, cel mai mare concurs de inovare sociala din Europa, organizat de Comisia Europeana impreuna cu Ashoka.

Dintr-un total de 700 de idei participante din 20 de tari europene, au fost alese 30, iar Romania este a doua cea mai bine reprezentata tara, cu 3 idei semifinaliste.

House of Nature este una dintre ele, avand sansa sa castige unul dintre premiile cu o valoare totala de 150.000 de euro. Anul acesta Ashoka a adus competitia pentru prima oara in Romania: Academia de Mentorat a avut loc la Cluj, intre 16 si 18 iulie.

As vrea sa vorbim pentru inceput despre tine, despre evolutia ta profesionala si implicarea in zona de antreprenoriat social.

Multumim in primul rand pentru ca ne oferiti posibilitatea sa povestim despre contributia noastra la firul ierbii Romaniei rurale. Revenind la intrebare, as incepe spunand ca eu m-am dezvoltat intr-un mediu care punea mare pret pe voluntariat, la Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii Bucuresti.

Implicarea in comunitate a devenit principiu si nevoie pentru mine si m-a insotit in activitatea de ONG-ist, in mandatul de delegat de tineret al Romaniei la ONU si in perioada in care am lucrat in mediul corporatist. Acum sunt diplomat si insasi esenta profesiei mele este sa promovez interesele romanilor si ale Romaniei.

Promovarea Romaniei incepe de acasa si, personal, simt ca este foarte important sa contribui la dezvoltarea satului romanesc care cred ca este sursa de crestere durabila cu cel mai mare, si, din pacate, cel mai putin exploatat potential din Romania.

Am ales sa contribui printr-o idee de antreprenoriat social, cea mai buna solutie in opinia mea pentru punerea in valoare a resurselor locale in folosul comunitatilor.

Ideea Casei Naturii (House of Nature), cu care am aplicat la Competitia de Inovare Sociala a UE, este prima experienta antreprenoriala a mea si a intregii echipe, proiectul fiind unul de familie. Din echipa de proiect mai fac parte sotul meu, diplomat si expert in drept international, si fratele meu, inginer in electronica si calculatoare.

Cum s-a nascut House of Nature?

Dupa cum va spuneam, Casa Naturii este de fapt un proiect de familie, care s-a nascut din dorinta de a contribui durabil la dezvoltarea satului romanesc. Mai precis, proiectul nostru este conceput pentru satul bunicii noastre, unde ne-am petrecut toate vacantele copilariei. Suntem profund atasati de aceasta comunitate din Colinele Transilvaniei, aflata la 15 km de Sighisoara, si ne mandrim ca bunica noastra, acum la 93 de ani, este vice-decanul de varsta din comuna.

Ne doream de mult sa facem ceva care sa imbunatateasca starea satului, iar la ultimele sarbatori de iarna petrecute in sat am simtit pregnant ca sunt multe lucruri de schimbat: traditiile pastrate din generatie in generatie si frumusetea locului contrastau puternic cu un sentiment de deziluzie, frustrare, neincredere a localnicilor in propriile puteri si in perspective mai bune de viitor.

Din constatarea asta a aparut ideea Casei Naturii, o viitoare casa de oaspeti construita dupa principii de auto-sustenabilitate energetica si care va folosi turismul creativ si programe comunitare pentru a incuraja initiative economice si cetatenesti ale localnicilor.

Cum pot folosi tinerii aceasta casa pentru a capata "perspective mai bune pentru viitor"?

Unul dintre principiile de baza dupa care ne ghidam in acest proiect este ca tinerii si copiii sunt membrii comunitatii cu cea mai mare putere de actiune in favoarea schimbarii, atat timp cat sunt indrumati si li se ofera incredere si cunoastere adecvata.

La Casa Naturii, vrem sa le oferim tinerilor sansa de a se specializa si de a avea un loc de munca stabil in ospitalitate, la ei in sat.

Vrem sa investim in ei dandu-le acces la programe educationale care lipsesc din programa scolara, dar care le sunt absolut necesare ca sa se adapteze la economia secolului XXI, la fluiditatea, viteza si flexibilitatea care caracterizeaza societatea contemporana.

Mai precis, la Casa Naturii nu vrem sa fim un simplu creator de locuri de munca, ci un hub care ofera consiliere in cariera, educatie antreprenoriala, financiara, educatie civica. Pe termen lung, ne dorim sa ne transformam dintr-un investitor in copiii si tinerii din sat, intr-un partener de implementare a propriilor lor initiative de antreprenoriat si inovare.

Iata ca, in 2018, te-ai implicat in Competitia Europeana de Inovare Sociala cu House of Nature. Spune-ne mai multe despre proiect. Ce ai de gand sa faci, mai exact?

Competitia Europeana pentru Inovare Sociala este o prima validare foarte importanta pentru ideea noastra si ne bucuram foarte mult sa fim printre cei 30 de semifinalisti alesi din peste 700 de aplicatii. Fiind la inceput de drum, ne concentram sa punem in miscare resursele locale existente in acest moment si sa pregatim terenul, la propriu si la figurat, pentru constructia casei de oaspeti.

Obiectivul nostru final este sa putem oferi turistilor o experienta creativa de cunoastere a comunitatii si a caracteristicilor ei: biodiversitate, produse agricole locale, arhitectura locala, patrimoniu imaterial, mestesugarit si traditii locale, relaxare, pe scurt, o conectare naturala la ritmurile vietii satului transilvanean si, cel mai important, o interactiune nemijlocita cu oamenii locului.

Din activitatea turistica, ne dorim sa sustinem activitatea de dezvoltare comunitara.

Concret, este vorba de programe educationale pentru copii si tineri prin care vrem sa le transmitem valori si competente precum gandire critica, atitudine civica, spirit de initiativa si, foarte important, constientizarea valorii meseriilor locale (agricultura, traditia in mestesugarit si tesaturi, bucataria locala) pe care sa poata sa le continue si sa le adapteze cererii pietei.

Pe acesti tineri ii vom conecta cu antreprenorii locali, pentru programe de mentorat, stiind ca o problema majora a antreprenorilor este lipsa fortei de munca. Tinerii si antreprenorii locali pot deveni exemple si pentru restul localnicilor, printre care se numara persoane vulnerabile, excluse social, aflate la limita saraciei extreme, someri.

Cu acest model ne dorim sa ajungem intr-un final la un impact ireversibil, acela de a crea o comunitate in care localnicii inteleg ca solutia problemelor lor se afla in propriile mani, iau initiativa, duc vieti decente financiar si, foarte important, se ghideaza dupa principii etice precum solidaritatea, toleranta si implicarea cetateneasca pentru consolidarea comunitatii.

Care sunt regiunile pe care le vizezi?

Atentia noastra se concentreaza in prezent exclusiv pe comuna Laslea, judetul Sibiu, unde se va afla Casa Naturii. Ulterior, odata ce am dovedit ca afacerea noastra sociala produce impactul dorit, dorim sa impartasim modelul nostru altor comunitati din Transilvania care se confrunta cu probleme economice si sociale similare si care au nevoie sa invete sa valorifice sustenabil resursele naturale si umane pe care le au.

Desigur, turismul sustenabil poate fi inlocuit cu agricultura bio sau alte industrii, in functie de specificul locului.

Cum sunt tinerii pe care i-ai intalnit in aceste zone?

Confruntandu-se cu un mediu in care oportunitatile economice sau de dezvoltare personala lipsesc, in care realitatea face ca supravietuirea financiara sa conteze mai mult decat educatia pentru multe familii, un mediu care le ofera putine sanse de a crea sau opta pentru alternative la viata pe care o duc, tinerii aleg fie sa imigreze, in majoritatea timpului pentru munca necalificata, pe termen scurt sau la negru din cauza pregatirii educationale slabe, fie sa continue sa traiasca alaturi de familiile lor si sa practice agricultura de subzistenta sau munca ziliera.

Tinerii din familiile cu venit stabil urmeaza liceul, la oras, si mai departe facultatea, dar sunt din pacate exceptia. Acesti tineri nu sunt interesati sa revina in satele lor, cu exceptia momentelor in care isi viziteaza familia.

Putini tineri constientizeaza potentialul pe care il are locul din care provin.

Toate acestea se traduc intr-o generatie de viitori cetateni dezangajati civic, prinsi intr-un cerc vicios al saraciei, fara perspective de viitor.

Pe de alta parte, tinerii de care vorbesc au un potential enorm de crestere si abilitatea de a performa daca li se ofera cateva lucruri simple dar importante: incredere in sine, constientizarea ca greseala este un pas inainte daca trag invataminte din ea, autonomie in gandire. Tinerii au nevoie sa le fi ascultate problemele, sa fie tratati echitabil si demn de catre adultii din jurul lor.

Iata ca ai abordat una dintre cele mai mari probleme sociale existente in Romania: lipsa unei solutii aplicate si sustenabile de a promova turismul in zonele rurale. Ce impact estimezi ca va avea acest demers?

Potentialul turistic al Romaniei este enorm, asta o recunoastem cu totii. De altfel, cel putin in zona de care vorbesc eu, apar din ce in ce mai multe initiative care promoveaza turismul rural, sustenabil.

Este o bucurie sa vezi cati oameni cu initiativa construiesc lucruri frumoase care pun in valoare patrimoniul rural.

Nu cred ca putem discuta de o singura solutie care sa poata fi aplicata la nivel national pentru a promova turismul rural, cred ca depinde in primul rand de oameni, de antreprenori si de specificul locului.

E adevarat ca trebuie sa existe politici publice care sa promoveze turismul sustenabil, dar diferenta o fac oamenii, prin ingeniozitatea si legaturile lor cu locurile respective.

De altfel, asta incercam si noi sa facem prin Casa Naturii, sa contribuim la aceasta tendinta pe care o observam in jur, a initiativelor de turism de nisa care promoveaza specificul locului si oamenii, cu grija pentru conservarea naturii.

Diferenta la noi este ca ne dorim sa oferim un exemplu pentru turismul viitorului, viitor apropiat speram noi: un turism cu impact redus asupra mediului, cu unitati de cazare auto-sustenabile energetic, un turism creativ in care omul si experienta autentica sunt epicentrul activitatilor, un turism in beneficiul comunitatii-gazda.

Cum ar arata o Romanie in care oamenii sunt motivati sa se ingrijeasca de experienta turistilor si, implicit, de propriul lor mediu local? Ar avea de castigat si nivelul de trai din sate?

Ar arata foarte bine, si cred ca aceasta este si tendinta. Cu siguranta afacerile care tin cont nu doar de profitul financiar, ci si de impactul asupra mediului si asupra comunitatii din care fac parte au doar de castigat pe termen lung, si aceasta abordare va capata o raspandire din ce in ce mai larga in randul antreprenorilor. Cu cat cererea pentru un turism calitativ, conectat la comunitatea-gazda va creste, cu atat antreprenorii se vor uita mai atent la ofertele pe care le fac si la importanta pe care o dau investitiei in mediul local.

Evident, este un proces de lunga durata, dar important e ca primii pasi sunt facuti deja. Iar parteneriatele antreprenori-localnici nu pot decat sa duca la dezvoltarea satelor respective. Ce pot face turistii ca sa incurajeze aceasta abordare? Simplu: sa aleaga unde isi petrec vacanta si in functie de gradul de responsabilitate sociala pe care il au hotelurile si pensiunile vizate.

In ce sens consideri ca proiectul este "Bun pentru Comunitate, Bun pentru Afaceri si Bun pentru Natura"?

Alaturarea face referire tocmai la faptul ca noi incercam sa folosim resursele naturale si umane locale creand valoare in comunitate pe o piata turistica aflata in continua crestere in ultimii ani, intr-o regiune tot mai vizitata de turisti.

Paradoxul face ca in ciuda acestui potential enorm, exista provocari economice si sociale acute in aceste comunitati.

Proiectul nostru este bun pentru comunitate pentru ca este strans legat de ea, pana la urma ideea noastra nu poate creste sustenabil atat timp cat comunitatea nu e unita si nu creste la randul ei.

In egala masura, modelul nostru de afacere, turism creativ, de nisa, cu o cauza sociala, se va incadra perfect cu specificul locului. De altfel, povestile locului si oamenii sunt centrali tipului de turism pe care il vizam.

Prin simpla trecere pe la Casa Naturii, clientii devin ei insisi creatori de schimbare in comunitate, fie prin veniturile pe care le aduc, fie prin cererea pe care o creeaza pe piata de produse locale.

Mai mult decat atat, turistii sunt fereastra localnicilor catre lumea din exteriorul satului, o conexiune inspirationala necesara pentru copiii si tinerii care nu ar intra altfel in contact cu realitatea de dincolo de granitele comunitatii.

Nu in ultimul rand, Casa Naturii este buna pentru natura, in sensul in care o vedem ca pe o declaratie privind viitorul in ospitalitate: o casa cu impact redus asupra mediului, care foloseste tehnologie de ultima generatie pentru a fi sustenabila energetic si care se preocupa sa fie un model de responsabilitate de mediu pentru alte proiecte si pentru comunitate.

Care este bugetul necesar pentru ca aceasta initiativa sa devina realitate si cand crezi ca ati putea porni?

Cerintele pentru implementarea proiectului sunt ridicate atat din punct de vedere al timpului cat si al bugetului.

Avand in vedere ca vorbim despre o constructie care presupune cea mai recenta tehnologie pentru a asigura sustenabilitatea energetica, proiectarea si constructia propriu-zisa vor dura in jur de 3-4 ani.

Bugetul total este dificil de estimat in prezent, pentru ca momentan ne aflam in faza in care exploram colaborari cu arhitecti specializati in constructii cu amprenta redusa asupra mediului. Cu siguranta investitia va fi substantiala, Casa Naturii fiind o constructie mult mai costisitoare decat o pensiune normala.

Dar, odata facuta investitia, costurile de mentenanta vor fi minime, tocmai datorita tehnologiei. Intre timp, incepem sa crestem ideea pe teren, lucrand in paralel la un treasure hunt cultural prin sat, in parteneriat cu cativa localnici, un prim serviciu pe care il vom oferi turistilor in sat.

Competitia Europeana de Inovare Sociala pune la bataie cate 50.000 de euro pentru fiecare idee castigatoare. Ce ai face cu acesti bani daca ai fi unul dintre castigatorii acestei competitii?

Banii ne-ar ajuta sa realizam studiile tehnice necesare, proiectarea casei si sa dezvoltam primul an de ateliere pentru copii si tineri, sustinute de traineri specializati.

Ce planuri ai in continuare?

Cum sunt o persoana foarte activa, voi continua sa imbin munca de diplomat cu initiativele pentru comunitatea transilvaneana de care ma simt atat de legata.

Sigur, proiectul Casa Naturii este indraznet din punct de vedere al investitiei de energie, timp si bani, mai ales ca rezultatele se vor vedea cel mai bine pe termen lung.

Dar cred ca in momentul acesta avem nevoie de viziune, avem nevoie sa ne gandim la cum va arata Romania peste 10-20 de ani, ca sa facem pasi corecti si siguri inca de acum.

Pentru asta, planul meu este sa perseverez, sa invat de la ceilalti si din propriile greseli si sa demonstrez ca declaratia fatalista "asa e Romania, nu ai ce sa-i faci, astia suntem", pe care o aud foarte des din pacate, se aplica doar atunci cand nu ne folosim pasiunile, experienta si aptitudinile in proiecte care sa ne faca mai fericiti si mai impliniti, individual si in comunitate.

Bugetarii din Capitală care vor avea salarii mai mari. Majorări prioritare pentru cei fără studii superioare
Bugetarii din Capitală care vor avea salarii mai mari. Majorări prioritare pentru cei fără studii superioare
Consiliul General al Capitalei a aprobat vineri majorarea salariilor de bază pentru funcţiile din cadrul aparatului de specialitate al primarului general şi din cadrul serviciilor şi...
BNR și-a dat avizul pentru a fi apărătoarea consumatorilor în relația cu băncile, Sindicat: „Măsura va duce la scăderea protecției consumatorilor”
BNR și-a dat avizul pentru a fi apărătoarea consumatorilor în relația cu băncile, Sindicat: „Măsura va duce la scăderea protecției consumatorilor”
Banca Națională a României (BNR) și-a dat avizul vineri, 29 martie, pentru o propunere legislativă care ar muta în sarcina băncii centrale protecția consumatorilor în relația cu...
#House of Nature, #idei afaceri turism, #afaceri sustenabile , #Club afaceri