Gogoasa din Est si banii de la FMI

Cu o anumita uimire, analisti din Occident constata ca banii acordati de FMI si Comisia de la Bruxelles tarilor din Est pentru a depasi criza nu ajung, cu toate ca aproape in fiecare caz este vorba de zeci de miliarde de euro.

Pe ansamblu, probabil au fost angajati cam 100 miliarde dolari in aceasta operatiune si, cel putin deocamdata, Estul continua sa alunece pe tobogan, fiind de departe in frunte in criza mondiala. Oricum, nu exista vreun semn de redresare.

Mirare n-ar trebui sa existe insa.

In primul rand, pentru ca nu criza este in principal responsabila de caderile, de dimensiuni aiuritoare, din Est, ci absurditatile economice din perioada anterioara crizei.

In al doilea rand si legat strans de acest aspect, amploarea ravagiilor facute de tipul de expansiune al capitalului privat vest-european in Estul Europei intr-o perioada scurta – ravagii pe care FMI si Comisia de la Bruxelles sunt chemate acum sa le stearga pe cat posibil cu fonduri publice – nu au fost corect evaluate.

Ba chiar mai rau, au fost interpretate altfel decat ceea ce constituiau de fapt, fiind considerate expresii ale dezvoltarii, si nu adevarate ravagii dezarticulante economic si destabilizatoare financiar. Care s-au dovedit tot atatea grave vulnerabilitati in conditiile crizei care a venit.

Cu cateva exceptii de tari care apucasera sa primeasca in deceniul trecut niscai investitii industriale mai semnficiative si care se straduisera ele insele cu mijloace proprii pe linia dezvoltarii, in rest, Estul Europei era – in pragul declansarii crizei financiare si economice internationale – produsul aproape exclusiv al unui anumit tip de expansiune a capitalului privat vest-european din ultimii cinci-sase ani, care s-a bazat disproportionat pe o insertie financiara in Est, prin implantari de banci aprovizionate masiv cu bani care sa creeze rapid aici prin creditare consum pentru produsele din Vest.

Trebuie spus clar ca Vestul european nu s-a oferit de fapt sa fie piata pentru Estul european ca mijloc de dezvoltare a acestuia din urma, proces care ar fi asigurat dezvoltarea unei economii reale in Est.

Mai degraba, strategia mentionata a rapit posibilitatea dezvoltarii unei economii reale in tarile respective, productia in acestea s-a tot subtiat in raport cu consumul masiv stimulat de creditarea cu care nu putea in nici un fel sa tina pasul.

Multe din economiile estice au ajuns la o grava dezarticulare, care, pe plan intern, este un dezechilibru intre consum si productie, iar, pe plan extern, intre importuri si exporturi.

Ametitorul deficit extern a devenit vulnerabilitatea nr. 1 in conditiile crizei. Si tarile respective au fost facute pur si simplu harcea-parcea din momentul in care criza a adus tocmai blocarea finantarii externe.

Imprumuturile acordate de FMI si Comisia de la Bruxelles au fost stabilite in raport cu necesitatile de finantare externa ale tarilor estice, in conditiile unor caderi „firesti“, de tip economic, ale PIB-ului, ale unor sectoare importante si ale veniturilor bugetare, precum si ale transferurilor de capital (investitii si credite) din partea societatilor-mama catre subsidiarele lor din tarile respective, in timp ce realitatile, de care nici n-a fost vreun gand sa se tina cont, erau cu totul altele.

Finantarea externa a acestor subsidiare a fost chiar intrerupta in unele cazuri sau oricum masiv amputata, iar fluxul de investitii si imprumuturi noi a fost practic blocat.

In aceste conditii, economia din tarile estice a inceput sa elimine prin scadere gogoasa de consum, artificial generata de creditarea fara noima din ultimii 4-5 ani, gogoasa pe care economia oricum nu o asimilase organic.

Si pana nu o vor arunca peste bord, aceste tari n-au din ce sa-si revina economic. In orice caz, scaderea produsa de eliminarea acestei gogoase este mult mai mare decat sumele primite de la FMI si Comisia de la Bruxelles. De aceea, banii respectivi nu ajung.

Dar, avand in vedere singularitatea si specificitatea procesului, nici nu folosesc de fapt la sustinerea unei reveniri. Reprezentand doar consum fara acoperire, gogoasa respectiva n-are cum sa inceapa a se umfla din nou, pana cand probabil nu va disparea complet.

Banul de la FMI si Comisia Europeana nu poate decat indatora si mai mult contribuabilul din tarile respective, platitorul imprumuturilor, ceea ce va accentua procesul de cadere economica din Est.

Acuzații incredibile în SUA: Tot avansul bursei americane din ultimii ani este datorat banilor publici injectați în piață de FED!

Mai mulți analiști economici din Statele Unite trag un semnal de alarmă cu privire la performanța financiară reală a companiilor americane listate pe bursă. Ei susțin că practic nu a...

Cum a ajuns Romania pe locul 1 in UE la inflatie? Prin politicile catastrofale ale Guvernului, care pare a lucra contra cetatenilor

Cum intretine Romania inflatia? Aceasta este alimentata de o „super avalansa de tichete", precum cele pentru profesori, pentru mamici, pe langa cresterile de taxe din ultima perioada, potrivit...