Executivul și BNR prognozează inflație în scădere și creștere economică pentru 2024. „Guvernul dă oamenilor iluzia prosperității, dar întreține un aparat extrem de costisitor”

Ultimele prognoze ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) arată scenarii favorabile, susținute de guvern pentru finalul lui 2023 și parcursul anului viitor.

PIB-ul României ar urma să ajungă la 350 miliarde de euro, după o creştere de aproape 10%, cifră unde se va situa şi creşterea veniturilor la bugetul statului. Inflaţia este estimată să scadă la 4,5% în 2024. În contrast, reprezentanții BNR și economiștii îndeamnă la mult mai multă prudență. În timp ce guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, așteaptă impactul recentelor majorări de taxe pentru a face estimări concrete, Valentin Lazea, economist-șef BNR, impută statului faptul că a încurajat cheltuielile dincolo de capacitatea bugetului de ani de zile.

Economistul și profesorul universitar Radu Nechita a declarat pentru Ziare.com că creșterea economică anunțată de guvern va fi preponderent scriptică, în condițiile în care PIB-ul nu va reflecta situația reală a investițiilor constructive în economie pe termen lung, ci mai mult eforturile corective ale sistemului privat pentru a ține pasul cu presiunea fiscală impusă de stat.

Prognozele oferite de guvern sunt realiste, este de părere Adrian Codîrlaşu, vicepreşedintele CFA România, însă, din cauza noilor taxe, inflaţia ar putea însă să se ţină mai sus decât speră guvernul.

„O creştere de 3% pentru anul viitor mi se pare rezonabilă, cred că poate fi atinsă, mai ales că anul viitor e an electoral. Vor fi mărite salarii care vor aduce în plus la un consum şi practic pe deficit mai mare. O să avem şi o creştere economică ceva mai mare”, a declarat acesta în cadrul unui eveniment Ziarul Financiar.

Pe scurt, miza guvernului este pe o creștere economică de 3,4%, pe un PIB care se va ridica la 350 de miliarde de euro (în condițiile în care 2021 a înregistrat un PIB în valoare de 266 miliarde de euro, iar 2022, 267 miliarde), un salariu mediu net de 950 de euro și o inflație la final de 2024 de 4,6%.

Din partea Băncii Naționale a României, rata anuală a inflaţiei, măsurată pe baza indicelui intern al preţurilor de consum, şi-a menţinut traiectoria descrescătoare în trimestrul trei 2023 şi această tendinţă a fost sprijinită în special de evoluţia preţurilor produselor alimentare, a declarat vineri Mugur Isărescu, guvernator BNR la prezentarea Raportului asupra Inflatiei.

Cu toate acestea, în clasamentul european privind inflaţia (IAPC), România a pierdut din poziţia relativ mai bună din perioada anterioară. ”Eram pe locul 7-8 în lunile de vară şi acum am ajuns pe locul 2 ca inflaţie. Singura ţară care are o variaţe anuală, un indice IAPC mai mare decât noi este Ungaria. De ce această deteriorare Principalul factor este ceea ce caracterizează România faţă de alte ţări: un deficit fiscal mai mare, o poziţie fiscal-bugetară mult mai vulnerabilă . Impactul nu a apărut încă privind măsurile de a reduce acest deficit bugetar”, a spus Mugur Isărescu.

Ce înseamnă creștere economică în termeni reali și durabili

Economistul Radu Nechita, conferențiar doctor la Facultatea de Studii Europene din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, a declarat pentru Ziare.com că o mare problemă în discursul guvernului e utilizarea facilă a termenului de creștere economică, neracordat la ceea ce ar însemna aceasta în sens constructiv pentru economia țării.

„Nu putem avea creștere economică dacă nu înțelegem ce anume generează această creștere sau, mai rău de atât, credem că știm, dar știm greșit. Creșterea economică este un fenomen care se constată pe termen lung, nu de la lună la lună sau de la trimestru la trimestru, iar judecând după modul în care se desfășoară politica în general, este tot mai greu de atins. Creșterea economică durabilă se creează prin politica de acumulare spre economisire, transformarea economiilor în investiții rentabile, productive, care să genereze mai multă bogăție decât consumă prin funcționarea lor. Companiile falimentare de stat, de pildă, nu sunt investiții, sunt niște găuri negre la nivelul bugetului de stat care distrug – nu orice drum, orice fabrică este o investiție. Sondele de subvenții, sectoare întregi care sunt conectate direct la banii contribuabililor nu pot fi generatoare de creștere economică”, a declarat economistul.

Nu putem stimula economisirea în condițiile în care se fabrică inflație de către autoritățile politico-monetare, a explicat Nechita. „Sigur că domnul Isărescu prezintă date și ne îndeamnă să vedem ce o să fie cu impozitele, dar până la urmă politica monetară – rata dobânzii și cantitatea de bani din circulație – sunt fixate de către BNR. Dacă BNR se armonizează cu guvernul pentru a nu mări prea tare dobânda pentru a echilibra deficitul și pentru a preveni guvernul de a se împrumuta la costuri foarte mari, adică aproape de realitate, sigur că nu vom mai putea ști clar cine e de vină pentru situația economică, între banca centrală și politicieni.

Inflația nu este un factor care să favorizeze creșterea economică reală, punctează Nechita. Dimpotrivă, va avea mereu un efect advers prin faptul că descurajează economisirea, „penalizându-i, păgubindu-i pe cei care economisesc. Cei care au avut încredere în leu sunt pedepsiți în timpul inflației, pe când cei care au optat pentru altfel de politici sunt răsplătiți. Inflația asta face, îi pedepsește pe cei care economisesc și îi avantajează pe datornici. Statul este cel mai mare datornic din România.”

Economistul a punctat că Guvernul reușește prin aceste prognoze să dea oamenilor iluzia prosperității, în timp ce întreține un aparat extrem de costisitor. „Dacă urmărim creșterea economică explozivă din anii pre-aderare – 2004, 2005, 2006, nu doar din 2016 – a fost folosită pentru a mări numărul angajaților din sectorul public.”

Așteptările BNR de la anul 2024

BNR a menţinut prognoza privind inflaţia de 7,5% pentru ultimul trimestru al acestui an, însă pentru primul trimestru din 2024 estimează o inflaţie de 7,7%.

Mugur Isărescu a declarat vineri, cu ocazia prezentării Raportului trimestrial asupra inflaţiei, că nu ia în calcul o reducere a dobânzii de politică monetară până când inflaţia nu va scădea puternic.

„Deocamdată nici nu putem să discutăm despre o reducere. Avem o inflaţie mare, peste rata de politică monetară şi, în plus, nu este clar că se duce în jos. Pot să mai apară şocuri care să ducă preţurile în sus. De aceea spun foarte clar - nici nu este momentul să discutăm despre o eventuală reducere, dar să luăm o decizie. Nu avem ce să discutăm deoarece creăm anticipaţii, nu le îndeplinim şi toată lumea are de pierdut".

Guvernatorul BNR a punctat că prognoza inflației pentru finele anului la 7,5% nu este modificată, însă ar trebui să ne așteptăm la o revizuire ascendentă a traiectoriei pe parcursul anului 2024, în contextul majorărilor legiferate recent, „pe care le-am luat în considerare, a unor taxe şi impozite. Este vorba de impactul de runda întâi al creşterilor de TVA, aducerea lor la acelaşi nivel sau trecerea de la trei trepte la numai două trepte şi creşterea accizelor. Acest impact este estimat la 0,9 puncte procentuale, care apare în special în primul trimestrul al anului viitor, dar ulterior se intră pe aceeaşi traiectorie de dezinflaţie şi ajungem în intervalul ţintei la orizontul trimestrului al treilea din 2025. Ceea ce nu este rău, în contextul a două războaie şi a tuturor incertitudinilor care există. Deocamdată prognoza arată relativ bine", susține Isărescu.

Doar până acum, cifrele cu care operează guvernul și BNR nu sunt aliniate. Când vine vorba de ce măsuri ar putea fi luate pentru reducerea sustenabilă a inflației pe parcursul anului viitor, acesta punctează că responsabilitatea Guvernului și a Parlamentului este să găsească soluţii să ducă deficitele în ţintele pe care ni le-am asumat cu Uniunea Europeană. „Noi sprijinim orice mix de politici, reduceri de cheltuieli, majorări de taxe care duc la acest lucru. Dar sprijinim ceea ce este realist. Eu nu văd cum o fi România mai altfel decât alte ţări europene care ajung la echilibru bugetar cu 32-36% venituri din PIB şi noi să facem asta cu 27%. Că vom creşte veniturile printr-o colectare mai bună, prin reducerea evaziunii, că reducem şi pe alte căi - aceasta e datoria politicii fiscal- bugetare, noi sprijinim orice măsură, dar să fie realistă", a spus Isărescu.

„Este vorba despre faultul logic pe care îl fac mulți care consideră că lumea dezvoltată se reduce la Franța și Germania”, a contextualizat Radu Nechita, apropo de declarația guvernatorului BNR. „Ar trebui să încetăm să luăm modele doar din ce funcționează în acest moment pentru clasa politică. Oricare ar fi domeniul sau exemplul, va fi mereu o țară în care există mai multă libertate și altele în care există mai puțină libertate economică decât în România. Problema este că politicienii aleg mereu exemplul țărilor în care există mai puțină libertate economică pentru cetățeni și mai multă extracție de resurse pentru politicieni. Uniunea Europeană are 10% în plus față de țările OECD la nivelul cheltuielilor publice. Înainte de a cere încă un leu în plus la bugetul de stat, politicienii ar trebui să ne convingă că banii aceia care sunt deja colectați sunt cheltuiți cu decență. Auzim de salarii nesimțite, de sectorul de justiție în care magistrații dau în judecată statul și-și dau dreptate lor – totul este făcut în folosul clasei politice și nu reușesc să fiu convins că la noi problema principală ar fi că prelevările obligatorii nu sunt de ajuns și că statul nu extrage destule resurse.

Radu Nechita a evaluat situația din prezent punctând că povara fiscală din prezent apasă un sector privat foarte restrâns, iar redistribuirea se petrece pe o scară foarte mare – dacă privim disproporționalitatea angajaților din sistemul privat față de populația totală.

Pe de altă parte, potrivit guvernatorului BNR, în ceea ce priveşte evoluţia cererii interne, banca nu vede riscuri inflaţioniste, ci mai degrabă ar trebui să rămânem în gardă în ceea ce privește situația geopolitică externă. „Legat de impactul preţurilor materiilor prime, al bunurilor intermediare şi finale din cauza, în special, a tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, vedem riscuri în sus, de creştere. Politica fiscală şi cea a veniturilor sunt riscuri în ambele sensuri", a afirmat guvernatorul.

Guvernatorul susține că inflaţia în România a coborât fără să indice semnalmentele unei recesiuni, însă există o temperare evidentă a creşterii economice în trimestrul al doilea, care probabil va continua şi în Q3 2024.

„Deocamdată nu vedem semnele unei recesiuni, dar temperarea creşterii este evidentă. Am încercat să dăm inflaţia în jos fără să creăm recesiune, ceea ce este o treabă foarte grea. Până acum a ieşit, dar avem această slăbire a creşterii economice şi va trebui să fim foarte atenţi la mixul de politici economice, care să continue dezinflaţia fără a crea recesiune", a spus Isărescu, adăugând: "Cursul de schimb ne-a ajutat. Am evitat pe de o parte o inflaţie mai mare în primii doi ani după declanşarea crizei energetice şi în jumătatea acestui an, dar prima de risc a României e cea mai mare. Iar principalul factor este situaţia deficitelor gemene - deficitul fiscal şi deficitul de cont curent rămân încă mari. Şi greu de dat în jos".

Valentin Lazea se declară mai prudent decât guvernatorul BNR. Creșterea economice anunțate de Guvern în contrast cu cifrele ultimelor decenii

Economistul-șef BNR Valentin Lazea a afirmat joi, 9 noiembrie, în cadrul unei conferințe, că potenţialul de creştere al unei economii scade pe măsură ce aceasta se dezvoltă. „România a avut o creştere potenţială de aproximativ 5,5% în intervalul 2000 – 2010, a coborât la 4,5% în perioada 2010 – 2020, iar în deceniul actual este de 3,5%. Iar aici de unde vine pericolul? Pericolul pe care eu îl simt este că pentru a se închide bugetul de la anul sau de peste 2 ani sau peste 3 ani politicienii vor umbla la ritmul de creştere economică, neînvăţându-se din experienţa acestui an nefericit, când bugetul a fost făcut pe baze nerealiste, pe creşteri nerealiste şi neluând în seamă că dacă la anul vom avea în continuare politica monetară restrictivă, politică fiscală restrictivă, cum se zice că va fi, Germania în pierdere de ritm, deci pieţele de export aşa şi pe dincolo, nu avem cum să ne situăm nici măcar la potenţial, nicidecum peste potenţial.

Dar sigur, când trebuie să faci bugetul, când trebuie să iasă bine, fără ca tu să iei măsuri concrete în economie, poţi să zici că vom creşte cu 5% sau nu ştiu cât trebuie ca să-ţi iasă acolo, să crească. Dar, repet, ideea fundamentală este că o economie trebuie să crească nu cu mai mult decât este potenţial ei şi trebuie să definim cu toţii care este potenţialul român, în niciun caz nu e 5% astăzi când vorbim”, a declarat Valentin Lazea.

Conform economistului BNR, începând din 2016 toată populaţia României trăiește peste posibilităţi. „Pentru că asta înseamnă să te împrumuţi şi să-ţi creşti deficitele. Noi trăim mai bine decât ne putem permite. Şi vedem lucrul ăsta, faptul că datoria externă a ajuns la 160 de miliarde de euro, adică 8.000 euro de bebeluş, bătrân, casnică sau salariat, fără ca de aceşti bani noi să fi făcut capacităţi de producţie din care să putem replăti datoria. Am dat-o pe excursii, pe vile, pe vuitoane, pe maşini de fiţe şi aşa mai departe. Da, deci hai să-i spunem poporului care urlă că este împliat şi că e vai de capul lui şi că a trăit mai rău nu se poate de atât, să-i spunem că în ultimii 8 ani, noi toţi am trăit mult peste posibilităţi. Nu există şi o repet, nu există metodă nedureroasă, de cum să spun, de a restrânge fiscalitatea. Oricum, unii sau alţii vor urla.

Câţi oameni beneficiază de aceste optimizări fiscale? Enorm de mult, care nu plătesc CAS-ul, care au IMM-uri, PFA-uri, dracu ştie ce mai au. Da, deci toţi ăştia vor urla ca din gură de şarpe. Dar vorba domnului Dăianu: domnule, chiar nu înţelegem că nu se poate să nu plătească nimeni. Şi eu merg mai departe. Nu numai că nu se poate să nu plătească nimeni, toţi, dar absolut toţi va trebui să plătim la un moment dat”, a mai spus Valentin Lazea.

„Va fi o creștere economică pe hârtie”. Contextualizarea poverii fiscale impuse de Guvern și susținute de BNR

În discuția jurnaliștilor Ziare.com cu economistul Radu Nechita, acesta a punctat că investițiile sunt un pariu foarte riscant pe viitor pentru că trăim într-un univers al incertitudinilor. Există o incertitudine inerentă activității antreprenoriale, a declarat acesta, amplificată de „fabricile de haos numite Parlament și Guvernul României. Acum două săptămâni deja se ajunsese la Monitorul Oficial cu nr 999 din anul 2023, deci nu de la înființarea Monitorului Oficial, ci doar pentru anul acesta. Se discută luni de zile despre cum se va modifica fiscalitatea ba din august, ba din septembrie, ba de la 1 ianuarie 2024, în condițiile în care chiar anul 2023 a început cu o modificare anunțată în 28-29 decembrie 2022. Cum poți să speri că întreprinzătorii vor privi cu optimism viitorul, vor investi și vor acumula capital, în condițiile în care sunt nevoiți să-și reducă consumul, să se priveze de niște bucurii pe care le-ar putea avea acum în termeni siguri, deviindu-le către activități care ar putea genera profit abia peste un anumit număr de ani? În acest timp, antreprenorii aud din partea decidenților politici despre impozite speciale, taxe pe cifra de afaceri, de solidaritate – doar pretenții asupra eventualelor lor câștiguri. Atunci nu mai bine îți iei un BMW decât să-ți iei un strung?”.

În condițiile acestea, în care mediul de afaceri va fi din ce în ce mai descurajat să facă investiții pe termen lung, economistul pune întrebarea retorică „Atunci, de unde poate veni creșterea economică reală?”.

Creșterea economică prognozată de guvern, dacă va avea loc, va fi „pe hârtie”. Vom vedea că a crescut valoarea PIB-ului pentru că persoana din exemplul de mai sus și-a trecut BMW-ul la investiții, punctează Nechita. Dar nu este o creștere economică bazată pe investiții și inovație care să ofere rezultate cuantificabile și durabile, ci una statistică.

Guvernul și BNR, a mai explicat Nechita, încearcă să determine ritmul creșterii economice prin variația Produsului Intern Brut, ori variația PIB-ului se concentrează strict pe ce se întâmplă în anul respectiv, fără o evaluare reală a ceea ce se întâmplă cu activele unei întreprinderi și cu factorii care generează veniturile respective – deprofesionalizarea oamenilor și lipsa capitalului uman, capitalul fizic care ajunge să fie depășit din punct de vedere al evoluțiilor tehnice din cauză că nu se fac investiții ș.a.m.d.

„Nu avem politici de încurajare a economisirii, iar politici de încurajare a investițiilor nu au cum să există în condițiile în care oamenii sunt descurajați să investească prin impozite în creștere. Nu cred că putem face creștere economică.

Dacă noi copiem politici egalitariste și redistribuționiste ale unui ecologism prost înțeles și prost aplicat ale țărilor din vestul Europei, nu vom avea rată de creștere ridicată. Vom continua, practic, să copiem politici pe care ei și le permit pentru că sunt deja bogați. Franța sau Germania au creșteri economice de ordinul procentelor și sunt încântați când au 1-2%”, a punctat Radu Nechita.

În ceea ce privește un scenariu realist cu privire la efectul „din teren” al deciziilor de politică monetară și cele legislative ale BNR și ale Guvernului asupra economiei țării în anul 2024, estimarea economistului este poate cea mai ponderată voce din cele cuprinse în acest text. Acesta estimează că firmele care funcționau la limita supraviețuirii vor da faliment. „Creativitatea va fi orientată către noi modalități de a face evaziune și de a ocoli constrângerile. În loc să fie orientată către dezvoltarea de noi produse și cucerirea de noi piețe – va fi folosită practic în autoapărare față de stat. În al treilea rând, modul în care va fi aplicată Legea 296 și lupta împotriva evaziunii fiscale se va desfășura într-un mod exact la fel de neuniform cum se aplică legile în general la noi”, a sugerat economistul de la UBB Cluj.

...citeste mai departe despre "Executivul și BNR prognozează inflație în scădere și creștere economică pentru 2024. „Guvernul dă oamenilor iluzia prosperității, dar întreține un aparat extrem de costisitor”" pe Ziare.com