De ce se opune Turcia aderării Suediei la NATO. Erdogan, chitit pe o fostă luptătoare kurdă care sfidează Ankara

Încercările Turciei de a condiționa aderarea Suediei la NATO de măsuri împotriva grupărilor kurde au stârnit dezbateri despre identitatea politică suedeză modernă.

Călătoria lui Amineh Kakabaveh de la luptătoarea peshmerga (n.r. ramura kurdă a forțelor armate irakiene) la refugiata kurdă și apoi la parlamentara suedeză a împins-o în conflictul dintre patria ei adoptivă, Suedia, și Turcia.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan blochează cererea Suediei de a adera la NATO, declarând că țara găzduiește „teroriști” – eticheta sa generală pentru cei care au legături cu militantismul kurd – și a sugerat că influența lui Kakabaveh este o problemă specială.

Când prim-ministrul Magdalena Andersson a fost numită anul trecut și când guvernul său a fost salvat printr-un scrutin de încredere luna aceasta, Kakabaveh a fost cea care a oferit votul cheie. În schimb, ea a câștigat promisiuni din partea formațiunii lui Andersson de a extinde cooperarea cu un partid politic kurd sirian, a cărui aripă armată Erdogan dorește ca Suedia să o desemneze drept entitate teroristă.

Cererile lui Erdogan evidențiază luptele uneia dintre cele mai mari grupuri etnice fără stat. Ele sunt, de asemenea, un alt test pentru un mod de viață care a primit o femeie ca Kakabaveh și a ajutat-o să prospere. Statutul Suediei de refugiu generos a fost pus sub presiune de când grupurile de extremă dreapta au început să ceară restricții ca răspuns la sosirea constantă a solicitanților de azil în ultimul deceniu. Suedezii sunt acum forțați să se gândească la ce ar trebui să renunțe pentru a consolida securitatea țării, împotriva Rusiei lui Vladimir Putin.

Sondajele arată că o majoritate solidă dorește ca Suedia să se alăture NATO pentru protecție suplimentară împotriva expansionismului președintelui rus, punând capăt politicii sale de secole de nealiniere militară. Dar alții nu susțin aderarea la alianța militară, pentru a proteja deschidere istorică a țării și se tem că concesiile față de Erdogan vor crea un precedent.

În timp ce NATO a semnalat că o rezoluție este posibilă, Erdogan rămâne ferm, cerând Suediei să își ia angajamente scrise de a restrânge susținătorii PKK – care luptă împotriva Turciei pentru autonomie de zeci de ani, precum și afiliaților precum YPG – aripa armată a grupul politic PYD pe care social-democrații lui Andersson îl spriji ...citeste mai departe despre "De ce se opune Turcia aderării Suediei la NATO. Erdogan, chitit pe o fostă luptătoare kurdă care sfidează Ankara" pe Ziare.com