Salvarea Lufthansa, o moda noua pentru "capitalismul de stat"?

Criza actuala, datorata noului coronavirus, are desigur consecinte asupra intregului spectru economic-social din intreaga lume, companii puternice, care, la inceputul lunii februarie 2020, se bucurau de profituri uriase realizate in anul precedent, in doar cateva saptamani, aveau grave pierderi financiare, chiar in state europene aflate in topul economiilor mondiale.

Ieri, 25 mai 2020, Guvernul german a aprobat companiei Lufthansa un ajutor in valoare de 9 miliarde de euro pentru a evita falimentul acesteia, reducerea personalului, dar si eventuala instrainarea a companiei unor investitori straini.

Negocierile s-au purtat pe parcusul multor saptamani si naste noi controverse in Germania.

Compania Lufhansa a exista dinainte de cel de-al doilea razboi mondial, mai precis din 1924, initial sub numele de Luft Hansa, ulterior, dupa cel de-al doilea razboi mondial, a fost restructurata si, din 1953, a devenit o societate pe actiuni, apartinand, intre 1963 si 1994 in procent de 100% statului german, din 1997 insa devenind, in totalitate, privata.

Lufthansa este cea mai importanta companie de aviatie comerciala din Germania si din Europa, cu un venit de peste 34 miliarde de euro (2019), avand 138.000 de angajati si un numar record de pasageri de peste 142 milioane (2018).

Ajutorul de 9 miliarde de euro pentru Lufthansa se va plati astfel: 3 miliarde de euro va ajunge la companie sub forma unui imprumut de la KfW (Kreditanstalt fur Wiederaufbau), o agentie guvernamentala pentru reconstructie, iar restul se va constitui drept capital, statul achizitionand 20% din actiunile companiei, prin WSF (fonduri structurale pentru economie), acestea putand creste chiar pana la 25% in anumite situatii.

Pentru acest ajutor, statul a pus urmatoarele conditii: Lufthansa trebuie sa isi reinnoiasca flota cu modele mai economice, care protejeaza mediul inconjurator, trebuie sa-si reduca emisiile si sa renunte la unele drepturi exclusive specifice, pe care le are in aeroportul din Munchen si Frankfurt. Lufthansa are, in Munchen si Frankfurt, doua noduri principale aviatice de tranzit si propriile ei terminale.

Inca nu este clar, care sunt concret cerintele privind aceste drepturi. In Germania, acest ajutor nu are sustinerea unor importanti oameni politici. Astfel, primul ministru al Bavariei, Markus Soder, spune ca acest ajutor acordat companiei Lufthansa nu este un semnal bun, companiile private de low cost fiind dezavantajate.

Suplimentar exista voci care solicita si clarificarea companiilor offshore detinute de Lufhansa, dintre care unele isi au sediul in paradisuri fiscale.

Este necesar a fi precizat faptul ca acest ajutor trebuie sa aiba atat acordul Consiliului de Supraveghere al companiei, dar si acordul Comisiei Europene. Dupa controversa dintre CJUE (Curtea de Justitie a UE) si Curtea Constitutionala Federala a Germaniei (BVerfG) datorita deciziei din 5 mai 2020 a instantei germane, fapt care a determinat presedinta Comisiei UE, Ursula von der Leyen, sa faca remarci dure la adresa obligatiilor Germaniei, nu se cunosc prognosticurile acestei decizii de la nivel european si sunt asteptate in Germania cu o mare curiozitate, atat de analisti cat si de oamenii politici.

Comisia Europeana a conditionat aprobarea acestor imprumuturi sau ajutoare de stat, din cauza crizei sanitare. Printre aceste masuri mentionam: renuntarea la bonusurile anuale, primite de sefii si membrii consiliului de administratie, inghetarea salariilor la nivelul celor din 2019, renuntarea la plata dividentelor, plata unor dobanzi statelor, care au dispus ajutorul.O parte dintre aceste masuri se regasesc insa in acordul dintre Lufthansa si Guvernul german.

De asemenea, Italia si Spania sunt ingrijorate din pricina sprijinului substantial, acordat in Germania unor companii, unii analisti temandu-se ca, de exemplu, unele companii europene nu vor mai putea fi salvate si vor fi la indemana unor investitori straini. Tot mai multi europeni incep sa-si puna intrebarea, unde va duce acest "capitalism de stat".

Acest termen defineste, grosso modo, participatia statului in economia de piata, prin acordarea unui sprijin, in anumite conditii, pentru salvarea unor firme. Model este folosit anterior acestei crize in Germania, care isi asigura tot mai mult parti din actiunile unor firme cheie ale economiei (cateva exemple: Volkswagen-11,8 % din actiuni apartin landului Niedersachsen, Telekom-31,9%, E-on 9,1% Germania, 16,6%).

Intrebarea este desigur cat control pastreaza statul in aceste companii si daca nu cumva acest model este unul care asigura o strategie de protectie a vanzarii lor catre investitorii straini. Acest tip de capitalism se va extinde in UE? Cat este acest model apropiat de "capitalism"?

Este statul oare un bun administrator?

Stirea ca deja compania low-cost Ryanair va da in judecata statul german la instantele europene pentru "ajutor de stat ilegal", inrautateste desigur situatia companiei Lufthansa.

Daca este sau nu important sa salvezi o companie ca Lufhansa, care asigura peste 100.000 de locuri de munca, sau daca este important sa salvezi o companie, care a folosit si foloseste offshore-uri rezidente in paradisuri fiscale, sunt doua intrebari relevante, atat pentru politica economica germana, dar si pentru Europa.

Suntem asadar pregatiti sa facem concesii valorilor europene la care tinem atat de mult? Oare ar fi pentru prima oara?

Articol realizat de Alina Dobre