Și curaj, și frustrare la summitul UE

Auspiciile extinderii UE se schimbă. Din cauza atacului Rusiei împotriva Ucrainei, contează acum mai mult geopolitica decât negocierile mărunte ca în cazul țărilor candidate din Balcani, crede Bernd Riegert.

Frustrarea este mare în rândul țărilor candidate la aderare din Balcanii de Vest. Li se promite de decenii integrarea europeană, dar nu se întâmplă nimic, din diverse motive. Brusc, în fața lor ajung Ucraina și Republica Moldova. Acestea primesc în timp record statutul de țări candidate la aderare.

Frustrarea este de înțeles, dar se bazează pe impresii greșite. Extinderea UE va fi în viitor un proces marcat de geopolitică, pentru a contracara ambițiile imperiale ale președintelui rus. Nu mai merge ca până acum - în cazul Balcanilor de Vest și, în mare parte, al Turciei - prin apropierea politică și economică a statelor candidate de standardele societăților din Uniunea Europeană.

Un risc necesar

UE a schimbat total premisele aderării prin decizia istorică de a deschide negocierile de aderare cu o țară cu suprafață imensă și aflată în război cum este Ucraina. Este un risc politic, este de părere experimentatul ministru luxemburghez de Externe Jean Asselborn. Un risc necesar. Cei care nu prea ar vrea acum să riște așa de mult, ca Franța, Olanda, Portugalia și Germania, se consolează cu gândul că pasul adoptat joi nu costă deocamdată nimic și că aderarea la UE a Ucrainei va fi precedată probabil de mulți ani de negocieri, deci este doar o posibilitate cândva în viitor.

Pasul istoric se va reflecta pozitiv pe termen mediu și asupra candidaților din Balcani. Prioritatea Uniunii în prezent este de a limita influența Rusiei și Chinei în regiunea balcanică. Criteriile de admitere, până acum foarte stricte, vor fi ceva mai relaxate.

Opoziția enervantă și inutilă a Bulgariei trebuie depășită rapid. Nu se poate ca o țară membră să ia ostatic procesul de aderare din motive de dificultăți politice interne. Dar nu doar Bulgaria, ci și Grecia și Franța au blocat anterior procesul de aderare cu un veto.

Țările din Balcani trebuie să-și rezolve singure problemele

Totuși, problemele de până acum din procesul de integrare a Balcanilor de Vest sunt doar parțial din vina UE. Cele mai mari obstacole trebuie înlăturate chiar de țările candidate din Balcani. UE nu le poate impune o democrație stabilă, respectarea statului de drept, rezolvarea prob ...citeste mai departe despre "Și curaj, și frustrare la summitul UE" pe Ziare.com

România, al treilea mare producător de petrol din UE. Țările care o întrec

Cei mai mari producători de petrol din Uniunea Europeană au fost, în 2022, Italia (4,5 milioane de tone), Danemarca (3,2 milioane de tone) şi România (3 milioane de tone), conform datelor...