Cat de utile sunt modificarile in legislatia muncii - Opinie Dragne si Asociatii

Schimbarile legislative frecvente nu sunt in avantajul mediului de afaceri.Propunerile venite din partea Blocului National Sindical (BNS) urmaresc sa restabileasca situatia de dinaintea anului 2011, care oferea o flexibilitate mai redusa angajatorilor si mai putine parghii de actiune pentru acestia, a explicat pentru Business24, Daniel Cirstea, Partener specializat in Dreptul Muncii in cadrul Dragne & Asociatii.

BNS intentioneaza sa schimbe legislatia muncii. Propunerile de modificare au fost lansate saptamana trecuta printr-o campanie nationala pentru strangerea de semnaturi in vederea modificarii actualului Cod al Muncii.

Sindicalistii considera ca actuala legislatie a muncii este defavorabila, din multe puncte de vedere, angajatului, oferind libertate deplina angajatorului. De asemenea, conducerea BNS sustine ca rata somajului in Romania este, in realitate, de peste 20%, iar schimbarile pe care le propune pentru Codul Muncii ar veni in sprijinul cresterii reale a gradului de ocupare.

Proiectul de modificare a actului normativ vizeaza, in principal, cresterea salariului minim brut pe tara la 1.000 lei, in paralel cu reducerea cu 4 puncte procentuale a contributiei angajatorilor la bugetul asigurarilor sociale, reglementarea in detaliu a obiectivelor de performanta, dar si marirea perioadei maxime pentru care se pot incheia contractele de munca pe durata determinata, de la 3 la 5 ani.

Ultimele modificari ale legislatiei muncii facute in urma cu un mai bine de un an si jumatate

Trebuie avut in vedere ca ultimile modificari substantiale privind legislatia muncii au fost aduse in urma cu 1 an si jumatate, prin Legea nr.40/2011. Au fost discutii aprinse la momentul respectiv in jurul modificarii Codului Muncii, insa schimbarile au fost implementate tocmai din dorinta de a flexibiliza raporturile dintre angajatori si angajati, venind in sprijinul ambelor categorii, in contextul crizei care a afectat sever piata muncii.

S-a dorit, prin introducerea acelor schimbari, ca flexibilitatea despre care vorbeam sa determine cresterea numarului de angajari/contracte de munca, in conditiile in care sute de mii de locuri de munca s-au pierdut din cauza crizei economice.

Este greu de cuantificat rezultatul acestor schimbari, pentru ca vorbim despre un cumul de factori care afecteaza piata muncii, insa este clar ca modificarile repetate, si la intervale de timp scurte, nu vor duce la efecte pozitive. Practic, aceste initiative nici macar nu au timp sa produca vreun efect, ca sunt inlocuite cu altele si asa mai departe.

Schimberile legislative frecvente nu sunt un semnal bun pentru investitori

Din punctul nostru de vedere asadar, schimbarile dese in legislatia muncii nu reprezinta un semnal bun pentru mediul economic si pentru investitori. De altfel, instabilitatea legislativa si fiscala este unul dintre "obstacolele" cu care se confrunta companiile si oamenii de afaceri din Romania, lipsa de predictibilitate pe termen mediu si lung fiind un impediment important in buna gestionare a business-ului.

Or, aceasta predictibilitate este cu atat mai importanta pe timp de criza, cand companiile isi gandesc strategiile bazandu-se pe calcule prudente si pe analizarea tuturor factorilor de risc si a potentialelor surse de costuri suplimentare.

La modul general, propunerile Blocului National Sindical par a dori sa restabileasca situatia de dinaintea anului 2011 si revenirea la "vechea" legislatie a muncii, care oferea o flexibilitate mai redusa angajatorilor si mai putine parghii de actiune pentru acestia. Observam in modificarile propuse, atat aspecte pozitive, dar si mai putin favorabile relatiilor dintre parterii sociali, care, per ansamblu, nu par a fi de natura sa reglementeze un echilibru al intereselor salariatilor si angajatorilor.

Nu se constata, de exemplu, existenta unor propuneri care sa rezolve problema contractului colectiv de munca la nivel national sau de unitate, pentru a se asigura cadrul necesar negocierii conditiilor in care se desfasoara raporturile de munca.

Contractul colectiv de munca, o parghie utila in sistem

Credem ca nu se poate reglementa totul la nivel legislativ, de aceea ar fi important sa existe niste parghii prin care partile implicate sa poata stabili, prin negociere, solutiile cele mai adecvate de rezolvare a unor probleme si aspecte importante din relatia de munca.

O astfel de parghie, una foarte importanta, dupa parerea noastra, ar fi fost contractul colectiv de munca, or acesta, asa cum spuneam, nu se regaseste printre propunerile celor de la BNS, neparand a fi prioritar in contextul revizuirii legislative propuse.

Astfel, consideram ca, pe de-o parte, se pierde din vedere o solutie de reglementare a raporturilor de munca dintre angajati si angajatori care ar fi putut fi benefica ambilor, si, pe de alta parte, incercand sa rezolvam la nivel legislativ cat mai multe probleme, se poate ajunge la supra-reglementare.

Supra-reglementarea duce la o lipsa de flexibilitate care poate afecta negativ atat angajatorii, cat si angajatii. De altfel, la modul general, nu credem ca mediul de business, deja afectat de criza si constrans sa fie cat mai prudent, va aprecia niste masuri care il vor constrange si mai mult. Anumite lucruri se pot rezolva mult mai usor si mai adecvat prin negociere intre parti, si credem ca rolul legislatiei ar fi mai degraba sa reglementeze cadrul de negociere, si nu neaparat obiectul negocierii.

Autor: Daniel Cirstea, Partener specializat in Dreptul Muncii, in cadrul Dragne & Asociatii.