Curtea Constitutionala: Putine state europene au acceptat cartele prepay cu buletinul

Putine state europene au reglementat obligatia identificarii utilizatorilor de astfel de cartele si ca eficacitatea acestei masuri, a constatat CE, nu a fost dovedita, a precizat CC referitor la deciziile de neconstitutionalitate luate pentru Legea "Big-Brother" si cea a cartelelor prepay.

"Putine state europene au reglementat obligatia identificarii utilizatorilor de cartele preplatite (doar sase) si au sustinut optiunea adoptarii de masuri la nivelul U.E. pentru inregistrarea obligatorie a identitatii utilizatorilor de servicii preplatite, insa Comisia Europeana a constatat ca eficacitatea acestor masuri nationale nu a fost dovedita, astfel ca, in general, Comisia nu a fost convinsa de necesitatea de a actiona in acest domeniu la nivelul UE (Raportul Comisiei Europene catre Consiliu si catre Parlamentul European - COM(2011) 225 final din 18 aprilie 2011)", arata plenul Curtii Constitutionale (CC), in urma reactiilor privind legea cunoscuta ca "Big-Brother" si legea cartelelor prepay, informeaza

Mediafax.

Cum au fost luate deciziile de neconstitutionalitate

CC prezinta, in acelasi punct de vedere, mecanismul prin care a luat deciziile de neconstitutionalitate, detaliat in contextul legislatiei europene.

Astfel, Curtea precizeaza mai intai ca la nivelul Uniunii Europene a fost adoptata, in 2006, Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 15 martie 2006 privind pastrarea datelor generate sau prelucrate in legatura cu furnizarea serviciilor de comunicatii electronice accesibile publicului sau de retele de comunicatii publice si de modificare a Directivei 2002/58/CE.

In 2008, Directiva a fost transpusa in legislatia nationala prin Legea nr. 298/2008. "In urma efectuarii controlului de constitutionalitate, legea a fost declarata neconstitutionala prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 1258 din 8 octombrie 2009, (...) pe motivul incalcarii drepturilor fundamentale referitoare la viata intima, familiala si privata si la secretul corespondentei, precum si libertatii de exprimare", arata sursa citata.

A doua transpunere a Directivei 2006/24/CE in legislatia nationala a fost realizata in 2012, prin Legea nr. 82/2012, cunoscuta ca legea "Big Brother", care, potrivit CC, "a consacrat solutii identice celor reglementate prin legea anterioara, ignorand considerentele si dispozitivul Deciziei Curtii Constitutionale nr.1258 din 8 octombrie 2009".

In 2014, continua CC, Directiva 2006/24/CE a fost declarata nevalida prin Hotararea din 8 aprilie 2014 a Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE). "Prin hotararea pronuntata, instanta europeana a constatat ca directiva analizata incalca dispozitiile art.7, art.8 si art.52 alin.(2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, privind dreptul la respectarea vietii private si protectia datelor cu caracter personal", arata Curtea.

Ulterior, in urma sesizarii CC de catre doua instante judecatoresti care au ridicat din oficiu exceptia de neconstitutionalitate a Legii nr. 82/2012, prin Decizia nr. 440 din 8 iulie 2014, Curtea a constatat neconstitutionalitatea legii interne. Aceasta solutie, precizeaza CC, a fost intemeiata, in principal, pe doua argumente: 1. prin invalidarea Directivei 2006/24/CE de catre C.J.U.E., legea interna a ramas fara fundament legal la nivelul dreptului european; 2. in procesul de legiferare, legiuitorul intern nu a respectat solutia si considerentele Deciziei Curtii Constitutionale nr.1258 din 8 octombrie 2009, astfel ca drepturile fundamentale referitoare la viata intima, familiala si privata si la secretul corespondentei, precum si libertatii de exprimare au ramas in continuare afectate prin actul normativ.

"Mentionam ca si alte Curti Constitutionale sau Curti Supreme europene au declarat deja neconstitutionale legile nationale in materia retinerii datelor, in aceasta situatie aflandu-se Germania, Austria, Cehia sau Bulgaria, sesizari cu acelasi obiect aflandu-se pe rolul instantelor constitutionale din alte state", subliniaza, in acelasi context, CC.

Pe de alta parte, arata Curtea, asa cum reiese din motivarea deciziei prin care s-a constatat neconstitutionalitatea Legii nr. 82/2012, CC nu a declarat neconstitutionale operatiunile de retinere si stocare a datelor, in sine, ci doar faptul ca accesul la aceste date si utilizarea lor nu sunt insotite de garantiile necesare care sa asigure ocrotirea drepturilor fundamentale mentionate mai sus, in special faptul ca organele cu atributii in domeniul securitatii nationale au acces la aceste date fara autorizarea judecatorului.

De asemenea, Curtea Constitutionala precizeaza ca nu a declarat neconstitutionale "celelalte metode speciale de supraveghere sau de cercetare prevazute in legislatia penala sau in legile privind securitatea nationala, acestea ramanand la dispozitia organelor statului in vederea contracararii fenomenului infractional sau a terorismului". "Astfel de metode sunt, de exemplu, cele privind interceptarea comunicatiilor ori a oricarui tip de comunicare la distanta sau localizarea sau urmarirea prin mijloace tehnice, care pot fi utilizate in conditiile autorizarii lor de catre judecatorul de drepturi si libertati", explica aceeasi sursa.

Referitor la Legea pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta nr. 111/2011 privind comunicatiile electronice (cunoscuta ca legea cartelelor prepay), care reglementeaza obligativitatea identificarii utilizatorilor de cartele preplatite si a celor conectati la internet prin intermediul punctelor de acces puse la dispozitie de persoane juridice, declarata neconstitutionala la 16 septembrie 2014, CC precizeaza ca acest act normativ "nu reprezinta in fapt decat o completare a dispozitiilor Legii nr. 82/2012, preluand partial solutii legislative acolo reglementate, dar care au incetat sa mai produca efecte juridice ca urmare a constatarii neconstitutionalitatii lor". "Prin urmare, din moment ce Legea nr.82/2012 a fost declarata neconstitutionala, legea modificatoare nu poate exista in ansamblul legislativ actual", arata Curtea.

Pe de alta parte, potrivit CC, legea cartelelor prepay reglementa, ca un element de noutate in legislatia romaneasca, obligativitatea inregistrarii datelor utilizatorilor cartelelor preplatite si a celor conectati la internet, astfel ca declararea neconstitutionalitatii acesteia nu opereaza nicio modificare sub aspectul mijloacelor tehnice de cercetare si investigare de care organele statului dispun in acest moment.

Care este pozitia SRI

Reprezentantii Serviciului Roman de Informatii (SRI) au declarat sambata, pentru Mediafax, despre deciziile prin care asa-zisa lege "Big Brother" si Legea cartelelor prepay au fost declarate neconstitutionale, ca efectul acestora "a produs un vid legislativ, cu consecinte grave, greu de anticipat, asupra securitatii nationale".

"Activitati riguros reglementate in tarile cu traditie democratica sunt acum suspendate in Romania care, astfel, este lipsita de o baza legislativa adecvata corelata cu evolutiile tehnologice si dinamica alerta a riscurilor si amenintarilor locale si regionale", a mai spus purtatorul de cuvant al SRI, Sorin Sava.

La randul sau, procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT), Alina Bica, a transmis CC, in 15 septembrie, punctul de vedere al institutiei referitor la criticile aduse de Avocatul Poporului la adresa Legii privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice prepay, aratand ca acestea sunt neintemeiate.

"In sesizarea de neconstitutionalitate, Avocatul Poporului arata faptul ca prin adoptarea acestei legi se incalca prevederile art. 1 alin. (5), art. 26, art. 53 alin. 2 si art. 147 alin. 4 din Constitutia Romaniei. DIICOT considera neintemeiate criticile formulate de Avocatul Poporului, subliniind ca legea satisface toate criteriile de constitutionalitate pentru a putea fi pusa in vigoare avand caracterul unei legi previzibile si accesibile", a aratat DIICOT.

Curtea Constitutionala (CC) a decis, in 8 iulie, ca Legea 82/2012, cunoscuta ca legea "Big Brother", este neconstitutionala.

Conform unui comunicat de atunci al CC, cu unanimitate de voturi, Curtea "a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile Legii nr.82/2012 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de retele publice de comunicatii electronice si de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului, precum si pentru modificarea si completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice sunt neconstitutionale".

In motivarea deciziei, Curtea a aratat ca actul normativ este de natura sa prejudicieze manifestarea libera a dreptului la comunicare sau la exprimare.

Legea 82 prevede obligativitatea furnizorilor de telefonie fixa si mobila si de internet sa retina timp de 6 luni anumite date ale abonatilor care sa fie trimise, la cerere, autoritatilor din domeniul sigurantei nationale pentru actiunile de prevenire, cercetare, descoperire si urmarire a infractiunilor grave.

In 16 septembrie, si Legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice prepay a fost declarata neconstitutionala in ansamblu de catre CC. Decizia a fost luata de judecatorii constitutionali cu majoritate de voturi.

CC a luat aceasta decizie intrucat dispozitiile legii nu au un caracter precis si previzibil.

De asemenea, Curtea a constatat ca modalitatea prin care sunt obtinute si stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicatii electronice pentru care plata se face in avans (cartele pre-pay), respectiv a utilizatorilor conectati la puncte de acces la internet (wi-fi) nu reglementeaza garantii suficiente care sa permita asigurarea unei protectii eficiente a datelor cu caracter personal fata de riscurile de abuz, precum si fata de orice accesare si utilizare ilicita a acestor date.

"Curtea a retinut incidenta in prezenta cauza a considerentelor Deciziei nr. 440 din 8 iulie 2014, intrucat actul normativ dedus controlului de constitutionalitate nu reprezinta in fapt decat o completare a dispozitiilor Legii nr. 82/2012, preluand partial solutii legislative acolo reglementate, dar care au incetat sa mai produca efecte juridice ca urmare a constatarii neconstitutionalitatii lor", a aratat CC.

Potrivit Curtii, dispozitiile legale criticate nu numai ca relativizeaza garantiile de siguranta a retinerii si pastrarii datelor, neimpunand standarde corespunzatoare de asigurare a nivelului de securitate si confidentialitate care sa poata fi controlate efectiv, asa cum a retinut CC in argumentarea solutiei pronuntate prin Decizia nr.440 din 8 iulie 2014, ci, prin lipsa oricarei reglementari cu privire la modalitatea de accesare si utilizare a datelor cu caracter personal, legea este viciata in mod iremediabil.

Legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice prepay a fost atacata la CC de Avocatul Poporului, pe ratiuni legate, intre altele, de ocrotirea vietii intime si de faptul ca actul normativ nu ar reglementa criteriile obiective de stabilire a duratei stocarii datelor cu caracter personal.