Tinerii din România în 2023: chiriași, apatici la job și cu grija zilei de mâine. Criza de oportunități a generației Z

Studiile recente cu privire la generația Z la locul de muncă îi plasează într-o situație incertă. Pe de o parte, tinerii născuți între finele anilor ’90 și 2012 sunt mai conectați ca oricând la problemele sociale, la schimbările climatice și amenințările economice și militare, au simț antreprenorial și sunt mai informați politic decât predecesorii lor, care își terminau studiile la finele anilor 2000.

Cu toate acestea, tinerii sunt foarte preocupați de nivelul de trai scăzut, de costul vieții și de instabilitatea economică, elemente care le afectează puternic deciziile personale și la locul de muncă. Ziare.com a analizat ultimele statistici privind comportamentul social și profesional al tinerilor din generația Z, evidențiind cu precădere modul în care mediul economic și politic extern, dar și cel românesc, îi duce pe tineri într-un loc de instabilitate cu privire la viitor și la parcursul lor profesional și financiar.

Zilele trecute Deloitte România a publicat datele referitoare la România din studiul global efectuat de compania de audit cu privire la costul vieții și evoluția economiei în relația cu generațiile tinere. Felul în care se dezvoltă problemele economice ale țării, precum și cheltuielile asociate traiului zilnic îi îngrijorează pe românii din generația Z și îi determină să-și amâne sau anuleze planurile de a-și cumpăra o locuință sau de a-și întemeia o familie.

Principalele motive de îngrijorare ale românilor din generația Z sunt costul tot mai ridicat al vieții de zi cu zi (pentru 44% dintre Millennials, curpinși între 27 și 42 de ani în prezent, și 33% dintre reprezentanții Generației Z) și evoluția economiei (22%), conform studiului Deloitte Global Gen Z and Millennial Survey 2023, realizat în 44 de țări, inclusiv România.

În acest context, 60% dintre tinerii din țara noastră își amână sau anulează planurile legate de viața personală și peste 48% întârzie să își întemeieze o familie. Topul preocupărilor tinerilor români este completat de educație și dezvoltarea abilităților personale și profesionale (ocupând lista de griji pentru 35% dintre respondenții din generația Z).

Cheltuielile zilei de mâine și problemele sociale îi apasă pe tineri

La nivel global, tot costul traiului este principala preocupare a tinerelor generații (pentru 35% dintre reprezentanții Generației Z), problemă urmată de schimbările climatice și de rata șomajului.

Totodată, 38% dintre tineri afirmă că trăiesc de la un salariu la altul și sunt îngrijorați că nu își vor mai putea susține cheltuielile lunare, astfel că optează pentru un al doilea loc de muncă, cu jumătate de normă sau cu normă întreagă.

Conform studiului, proporția românilor care sunt stresați sau anxioși în cea mai mare parte a timpului este mai ridicată în cazul Generației Z (52% dintre români versus 46% la nivel global) decât în cazul celor trecuți de 27 de ani care se situează doar la un procent de 35%. În acest context, reprezentanții celor două generații au în vedere politicile și inițiativele referitoare la sănătatea mintală atunci când iau în considerare un potențial angajator (83% dintre respondenții din România și cei la nivel global).

Tinerii preferă să stea în chirie, într-o pondere mai mare decât milenialii care au trăit criza din 2008

Conform unui studiu Colliers citat de Playtech.ro în iunie 2023, pe fondul scumpirilor din piaţa imobiliară şi al dobânzilor crescute din ultimele luni, ponderea chiriilor ar putea creşte semnificativ în perioada următoare pentru tinerii din generația Z cu studii superioare. Conform sursei citate, aceștia preferă să experimenteze – academic sau profesional – în toate formele, în vreme ce, totuşi, cei cu studii medii tind în continuare către stabilitatea pe care le-o oferă propria locuinţă.

Deși România se află în vârful topului european când vine vorba de ponderea de proprietari pe piața imobiliară comparativ cu chiriașii, popularitatea deținerii unei locuințe a scăzut gradual încă de când ultima generație, cea a tinerilor ”Mileniali”, născuți după 1981 și până în 1997, a intrat pe piața muncii și s-a confruntat cu problemele crizei economice din 2008, printre altele.

Cercetările consultanţilor de la Colliers arată că, de fapt, în Bucureşti şi în oraşele mari ponderea chiriaşilor este de 15%, nu doar 5% – cât indică Eurostat la nivel naţional, diferenţele fiind mici de la un oraş la altul. În următorii ani, ponderea chiriaşilor ar putea ajunge chiar şi la 25%, spun specialiștii.

Tinerii pe piața muncii: nivel scăzut de ocupație global, dar interes crescut pentru completarea veniturilor

Studiul Deloitte a arătat că în România, grija zilei de mâine pare să fi blocat dorința tinerilor de a avansa în carieră, cu 47% dintre aceștia evitând să ceară o creștere salarială sau o promovare la locul de muncă și neimplicându-se puternic în perspectiva de schimbare a jobului, dacă nu îi satisface.

Conform datelor publicate de o platformă de recrutare românească în iunie 2023, conform revistei New Money, generația Z e a doua categorie ca număr de CV-uri depuse la joburile afișate pe platforma care s-a ocupat de studiu, după grupul 26-35 de ani, „dar e normal ca la această vârstă să-ți schimbi cel mai des jobul, pentru că ai prins experiență și e ușor să te muți în altă parte dacă vrei mai mulți bani“, a explicat atunci pentru New Money specialistul în recrutare Ana Călugăru.

„Față de perioada prepandemică, tinerii aplică mult mai țintit, pentru joburi compatibile cu nivelul lor de experiență și de pregătire“, adugă ea. Al doilea job aduce venituri suplimentare între 20% și 100%. În cele mai multe cazuri (18,8%), al doilea serviciu aduce un câștig lunar suplimentar de 30-40%. Tentația e uriașă când ești tânăr și vrei să acumulezi cât mai rapid nivelul de bunăstare vizat.

Reversul medaliei e că în România 20% dintre tinerii români nu merg nici la școală, nici nu sunt angajați, potrivit Eurostat” explica specialistul. Piața forței de muncă pare deschisă la a micșora această marjă demografică, deschizând an de an poziții de internship în perioada de vară. În 2023, conform sursei citate, peste 1.600 de programe de internship, cu aproximativ 4.000 de locuri disponibile pentru tinerii cu vârste sub 25 de ani, au fost făcute publice în domenii precum auto, IT, inginerie și financiar.

În concluzie, tinerii par să se simtă lipsiți de susținere din partea mediului de business și dezorientați cu privire la alegerea potrivită pentru cariera lor. Cu toate acestea, greutățile financiare tinde să îi împingă către joburi multiple care le ocupă din ce în ce mai mult timp pentru a reuși să-și rotunjească veniturile.

Quiet quitting-ul nu funcționează

Potrivit unui articol recent din revista Fortune, tânărul din Generația Z care a declanșat mișcarea "quiet quitting" și-a părăsit cariera corporatistă deoarece a descoperit că să te deconectezi mental de la un loc de muncă nu funcționează.

Acesta a făcut public în iulie 2022 pe social media un clip video de 17 secunde despre ”renunțarea la ideea de a depăși așteptările” la locul de muncă pentru ca tinerii să se concentreze pe lucrurile care contează cu adevărat și pentru a-și proteja sănătatea mintală. La scurt timp după postare, hashtagul #quietquitting a devenit viral și a ajuns la lucrători din cele mai îndepărtate colțuri ale globului, de la Marea Britanie și Europa până în SUA. Astăzi, peste 858 de milioane de oameni au văzut conținutul cu hashtagul #quietquitting numai pe TikTok.

Chiar dacă, conform propriilor mărturisiri citate în Fortune, avea un job discret care-i permitea să treacă neobservat cu performanțe slabe la locul de muncă, tânărul s-a simțit anxios și copleșit de "teama că voi fi descoperit și concediat". Acest lucru, susține el, a fost urmat de o criză existențială și de întrebarea "ce fac cu adevărat în viața mea?”. ”Când am luat decizia să-mi părăsesc jobul mi s-a ridicat o mare greutate de pe umeri", a declarat el.

În acest context, instabilitatea economică, criza locurilor de muncă de anul acesta și problemele economice aduc tinerii în situația de a-și pune aspirațiile personale sau ambițiile profesionale deoparte. Aceștia aleg în schimb să se distanțeze pur și simplu de parcursul profesional în favoarea unui loc de muncă aparent stabil, dar lipsit de împliniri sau posibilități de creștere, arată un studiu citat de CNBC din mai 2023.

Aproape jumătate din tinerii intervievați au declarat că motivul principal pentru care își depun CV-uri pentru diferite slujbe este incertitudinea economică și că nu se rezumă la un singur domeniu, ci la orice post deschis la care ar putea să aplice.

...citeste mai departe despre "Tinerii din România în 2023: chiriași, apatici la job și cu grija zilei de mâine. Criza de oportunități a generației Z" pe Ziare.com

Sute de locuri de muncă oferite românilor de angajatorii europeni. Țările cu cele mai multe joburi disponibile

Angajatorii europeni oferă, prin intermediul EURES România, 240 locuri de muncă, cu contract pe perioadă determinată sau nedeterminată, informează vineri, 26 aprilie, Agenţia Municipală...