Refugiatii iau cu asalt Europa: Cine pe cine salveaza de criza?

Miercuri, 14 Octombrie 2015, ora 17:03
2850 citiri
Refugiatii iau cu asalt Europa: Cine pe cine salveaza de criza?
Foto: Wikimedia

Batrana economie a zonei euro ar putea beneficia de pe urma crizei refugiatilor declansata in ultimii doi ani pe continent, chiar daca perspectiva este inca neclara pentru multi analisti ai fenomenului.

Dimensiunile fenomenului sunt cele care, in acelasi timp, dau speranta, dar nasc si temeri in randul europenilor.

Luna trecuta, in Europa au ajuns 170.000 de refugiati, totalul pe primele noua luni ale acestui an ridicandu-se astfel la 710.000, conform agentiei Frontex, citata de Reuters.

Cu dublu sens

Fluxul imigrantilor intrati anul acesta in interiorul Uniunii Europene este de aproape trei ori mai mare decat cel inregistrat anul trecut si, deocamdata, vorbim doar de cifrele oficiale.

Astfel, analiza Frontex prevede un numar de un milion de imigranti care vor intra in Europa pe tot parcursul acestui an, dar alte statistici ale unor agentii si organizatii private fac vorbire de o cifra care ar putea ajunge la 1,6 milioane de persoane.

Dimensiunea valului migrationist a luat prin surprindere organismele UE, care nici pana acum nu dau semne ca si-ar fi adaptat politica de inregistrare, acordare a azilului, repartizare si integrare a refugiatilor.

Germania si-a luat un angajament ferm de a oferi azil pentru 800.000 dintre acesti napastuiti, alte 120.000 de refugiati urmand sa fie redistribuiti in restul tarilor membre UE.

Socul transmis de criza refugiatilor i-a scos din letargie si pe analistii economici care se zbat sa prevada impactul pe care aceasta masa larga de populatie il va avea asupra relativ bogatei economii din regiune.

Relativ bogata, pentru ca de de ani buni aceiasi analisti privesc cu ingrijorare la rata scazuta a natalitatii din tarile europene, scaderea fortei de munca si o crestere economica amenintata de aceste riscuri demografice.

In special in zona euro, previziunile de crestere economica abia se ridica usor peste 1% inca de la declansarea crizei economice de acum 7 ani, fapt ce a pus in discutie inca din 2013 modificarea politicii unor tari in privinta fenomenului migratiei economice sau chiar al cresterii varstei de pensionare.

In acest moment, infuzia de populatie nou-ajunsa in Europa pune in balanta si o chestiune usor ironica: cine pe cine salveaza de criza?

Un val extins

Pentru analistii Credit Suisse este clar ca ceea ce UE a trait in acest an este doar un prim episod din criza refugiatilor, mai ales ca situatia se arata si mai tensionata acum in Orientul Mijlociu.

Estimarea lor pana in 2020 aduce in prim plan o cifra de 5 milioane de persoane care ar urma sa obtina statutul de azilant in tarile UE, echivalentul a 1,5% din populatia actuala a Uniunii Europene.

Considerand ca nivelul cheltuielilor publice pentru primirea acestora va multiplica in proportie egala si PIB-ul zonei euro, analistii bancii elvetiene cred ca vom asista anul viitor la o usoara crestere de 0,2-0,3 procente in economia zonei euro.

Raportul Credit Suisse se dovedeste optimist, pe termen mediu economistii bancii sperand intr-o depasire a prognozei de crestere economica pe 8 ani de 1,3 % cu cel putin 0,2 procente.

"Efectele pozitive s-ar putea sa nu fie observate din prima, dat fiind nevoia de a cheltui mai intai pentru a asigura primirea si integrarea unor persoane care vin cu aproape nimic", se arata in raport.

Insa, analistii elvetieni considera ca "se va resimti cresterea economica in anii urmatori, pe masura ce tinerii refugiati vor fi integrati in piata muncii din regiune".

O prognoza asemanatoare au emis si analistii bancii HSBC, pentru care economia zonei euro ar putea fi mai bogata cu 300 de miliarde de euro in 2025 decat ar fi fost fara forta de munca provenita din randul refugiatilor.

Calculele facute de autoritatile germane arata ca nivelul cheltuielilor anuale cu un beneficiar al statutului de azilant se ridica la aproximativ 12.000 de euro.

In acest caz, guvernul de la Berlin ar putea aloca anul viitor, pentru cei 800.000 de refugiati, suma de 10-12 miliarde de euro, adica intre 0,3% si 0.4% din PIB-ul tarii.

In baza acestor date, economistii Deutsche Bank au ridicat prognoza de crestere economica a Germaniei pentru 2016 de la 1,7 la 1,9 procente, considerand ca factorul de multiplicare va fi in prima faza de doar 0,5 puncte procentuale din cresterea globala a consumului.

Singura sansa

Pentru multi experti economici de talie mondiala, Europa beneficiaza in acest moment de o sansa de a se redresa demografic pe care ar face bine sa nu o rateze.

"Migratia a fost motorul cresterii demografice in Europa inca de la mijlocul anilor '90. In acest moment s-ar putea sa fie singurul factor care ar putea influenta acesta statistica", arata un raport al Organizatiei de Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE).

Raportul bancii HSBC, care citeaza date ale ONU, demonstreaza ca Germania avea nevoie de aproximativ 700.000 de imigranti in urmatorii 10 ani pentru a-si stabiliza piata muncii.

Expertii HSBC cred ca noii veniti in Germania vor opri declinul fortei de munca de pe aceasta piata pentru aproximativ un an.

"Cu toata aceasta agitatie starnita de criza imigrantilor, adevarul este ca impactul nou-venitilor va fi unul aproape insesizabil din punct de vedere al schimbarilor demografice pe termen lung", cred analistii bancii americane Morgan Stanley.

Dar, parerea lor conteaza doar in ceea ce priveste nivelul valului de refugiati inregistrat pana in prezent, desi evolutia viitoare a fenomenului depinde de foarte multe variabile aflate in joc: evolutia conflictului din Siria sau decizia liderilor europeni de a tine deschise granitele UE.

Agentia Frontex estimeaza ca peste 4 milioane de refugiati din Siria, Afganistan si Irak sunt adapostiti temporar in Egipt, Iordania, Turcia si Liban.

Ministerul Apararii din Marea Britanie trage un alt semnal de alarma si spune ca aproximativ 60 de milioane de persoane din Africa sub-sahariana ar putea migra spre nordul Africii si Europa in urmatorii 5 ani.

Totul depinde insa de pregatirea acestora si capacitatea lor de a invata rapid sa se integreze in societatea europeana. Zona euro duce lipsa de muncitori, dar are deja un surplus de forta de munca necalificata.

Estimarile Comisiei Europene vorbesc despre aparitia a a peste 7,5 milioane de noi locuri de munca in urmatorul deceniu, dar ascund excesul de 23 de milioane de muncitori slab calificati din Franta si Italia, ca si lipsa a 32 de milioane de angajati cu pregatire medie si superioara.

#criza refugiati UE, #criza demografica Europa, #prognoza economie zona euro, #piata muncii ue , #Locuri munca in strainatate