Bancile nationale doar au tras de timp. Adevarata criza abia urmeaza - economist

Cu dobanzi aproape de 0 si o abundenta a lichiditatilor in piata, politicile economice sunt puse acum in impas. Slabiciunea economica a unor piete emergente arata ca, in cazul unui colaps financiar, aceasta nu vor mai putea contribui la cresterea economica globale asa cum au facut-o in 2008.

Economistul Satyajit Das trage un semnal de alarma vizand riscurile existente in plan economic si geopolitic pentru anul in curs, considerand situatia existenta mai grava decat cea din 2008.

Fost bancher, profesor al Universitati Illinois si autor al unor volume de succes, Das afirma intr-un editorial publicat de revista Market Watch ca bancile centrale nu au facut decat sa amane adevarata criza economica, realitatea contrazicand raportarile optimiste din ultimii doi ani.

Generatii pierdute

Tensiunile sociale in crestere, generate de inegalitatea in distribuirea veniturilor si de cotele ridicate ale somajului, atarna greu in balanta, in ciuda aparentei reveniri economice raportata in unele tari.

Evolutia tehnologica rapida lasa in spate un lung sir de muncitori varstnici care nu se pot adapta noilor cerinte, cel mai probabil aceastia nemaivand sansa de a se inregimenta in randul fortei de munc aactive.

Pe de alta parte, marile economii se confrunta si cu o presiune a somajului ridicat in randul tinerilor. Riscul unei generatii pierdute se intrevede cel mai bine in Europa, unde somajul in radul tinerilor atinge cote alarmante.

Pentru cei angajati presiunea se resimte in stagnarea sau scaderea salariilor si deteriorarea conditiilor de munca.

Intreaga presiune sociala este transferata in sfera politica, unde partidele traditionale isi pierd rapid din influenta lasand loc pentru evolutia libera a unor miscari extremiste si populiste.

Intregul peisaj pare o simpla reproducere a tabloului istoric de la inceputul secolului trecut, cand aceiasi factori au determinat ascensiunea partidelor fasciste si comuniste.

Riscuri ignorate

Stabilitatea geopolitica este serios amenintata de revenirea curentelor nationaliste in Rusia, China, India si Japonia, intetind tensiunile politice in aceste zone.

In Orientul Mijlociu, extinderea focarului de conflict declansat de aparitia Statului Islamic ameninta sa arunce la cosul de gunoi al istoriei cei aproape 100 de ani de stabilitate statala.

Problemele entice si religioase ale zonei sunt adanc inradacinate, iar tensiunile generate de acestea pot transforma intreaga zona intr-o regiune controlata de diverse capetenii militare.

Extremismul se hraneste din economiile slab performante si somajul ridicat prezent in aceste zone. Pe masura ce liderii natinalisti incearca sa abata atentia de la slabiciunile economice interne, riscul geopolitic se adanceste.

Orice incercare de revigorare economica este tributara cresterii datoriilor externe, iar acest lucru se rezuma prin adoptarea unor politici monetare paguboase.

Asigurarea utilitatilor la preturi mici duce la deflatie facand nesustenabil un grad mare de indatorare.

In acelasi timp, lipsa de performanta economica duce la impunerea unor programe de relaxare cantitativa si a unor dobanzi scazute, afectand si mai mult nivelul tranzactiilor si al cresterii economice globale. Un adevarat cerc vicios pe care pietele financiare si investitorii par sa il ignore cu desarvarsire.

Probleme nerezolvate

Stimulii monetari pe care se bazeaza acum economia globala nu sunt in masura sa rezolve adevarata criza.

Inclusiv politica monetara a Rezervei Federale este subminata de ineficienta masurilor adoptate de bancile centrale din Japonia, China si Europa.

Pietele financiare ingnora in continuare faptul ca abundenta lichiditatilor este generata de slaba crestere economica, iar prabusirea pretului petrolului are in spate lipsa cererii de combustibil.

In fapt, prea putine probleme care au generat criza economica din 2008 par sa isi fi gasit rezolvarea.

Intr-un scurt rezumat al raportului pe 2012/2013, Banca Reglementelor Internationale observa: "Bancile centrale nu pot remedia bilantul intre debitori si creditori. Bancile centrale nu pot asigura sustenabilitatea sistemelor fiscale. Bancile centrale nu pot impune reformele financiare si structurale necesare readucerii economiilor statale la un nivel de crestere economica reala.

Ceea ce au reusit sa faca bancile centrale in perioada post-criza a fost doar sa obtina mai mult timp pana la deznodamant. Insa, acest timp trebuie folosit cu intelepciune, pe masura ce echilibrul dintre beneficii si costuri se deterioreaza constant".

Parafrazand-o pe sefa FMI, Christine Lagarde, politicile monetare actuale au dus la asumarea unor riscuri majore financiare in locul unora economice, impingand sistemul financiar in pragul crizei.

Pe ce s-a bazat creșterea economică din primul trimestru al anului 2024. Exporturile ne trag în jos, potrivit BNR

Conducerea BNR apreciază că economia va avea creşteri trimestriale mai solide în prima parte a acestui an decât cele previzionate anterior, implicând totuşi o scădere semnificativă a...