China nu este intr-un blocaj economic. E doar preocupata de inovare

Joi, 29 Octombrie 2015, ora 09:47
2825 citiri
China nu este intr-un blocaj economic. E doar preocupata de inovare
Foto: Wikimedia

Doi analisti ai institutelor Brookings si McKinsey, Martin Neil Baily, respectiv Jonathan Woetzel, ofera o noua perspectiva asupra evolutiei economice a Chinei.

Intr-un editorial Project Syndicate, Baily si Woetzel contesta faptul ca economia chineza ar fi afectata de o criza interna, considerand ca asa zisa slabiciune este mai degraba un semn de inovatie tehnologica.

Alarma falsa

Din pozitia de a doua mare economie a lumii, China este in stare sa dea emotii tuturor actorilor de pe piata globala in cazul unei aparente slabiciuni economice.

Dar, daca ingrijorarile privind prognoza de crestere economica merita sa fie tinute sub observatie, atunci ar trebui sa fie privite din perspectiva traiectoriei economice pe termen lung asumate de China, aceea a transformarii sale intr-un centru global al inovatiei.

Chinei nu i se recunosc toate meritele in ceea ce priveste avansul tehnologic facut in ultimele decenii.

In schimb, in mai putin de un deceniu, aceasta tara ar putea fi scena principala pe care companiile globale isi vor efectua cercetarile si isi vor lansa produsele, ca si locul unde se vor efectua abordari cu costuri reduse in procesul de inovatie care influenteaza competitivitatea la nivel global.

Concluzia are in spate o cercetare intreprinsa de cercetatorii Institutului Global McKinsey care si-au dorit sa afle unde se pozitioneaza a doua mare economie a lumii din punct de vedere al inovatiei, masurand impactul real al acesteia.

Impact global

Analistii institutului au folosit o baza de date cu 20.000 de companii cu o influenta de aproape 30% in PIB-ul global, urmarind patru criterii de baza: orientarea spre client, eficienta si bazarea lor pe inginerii si descoperiri stiintifice noi.

O industrie din China urma sa fie considerata ca inovatoare daca principalii actori de pe piata reuseau sa obtina mai mult de 12% din profitul global al acelui sector, procentul reprezentand si cota detinuta de China in cadrul economiei globale.

Analiza a scos la iveala ca primele doua criterii dau si cele mai influente companii din China la nivel global.

La capitolul inovatii orientate spre client intra aparatura electronica si electrocasnica, care atrage 35% din veniturile inregistrate la nivel global. Tot aici, serviciile de internet si programele software detin o pondere de 15 procente in piata globala.

In privinta eficientei, chinezii au reusit sa dea lovitura in industria de panouri solare care atrage 51% din veniturile generate pe glob si industria textila care are o pondere de 20% la nivel global.

Avantajul pietei interne

Din punct de vedere al orietarii spre client, companiile din China au avut atuul de a adapta produsele lor nevoilor consumatorilor de pe aceasta piata emergenta uriasa.

Daca pana acum, produsele din China erau axate pe a fi indeajuns de bune si mult mai ieftine in comparatie cu alte produse similare din Occident, deja se vorbeste de o trecere la o clasa de produse mai bune si mai ieftine care sa satisfaca pretentiile clientilor bogati.

Dimensiunea pietei interne din China, de peste 100 de milioane de locuinte in care se intalnesc consumatori frecventi ai acestor bunuri, a permis companiilor locale sa isi comercializeze rapid noile produse si servicii la scara mare.

La al doilea capitol, eficienta, China este deja recunoscuta ca o "fabrica globala".

Ecosistemul din spatele sectorului manufacturier include 150 de milioane de angajati in fabrici, de 5 ori mai multi decat in Japonia, iar infrastructura moderna construita in ultimele decenii a permis reducerea costurilor, cresterea calitatii si un acces rapid pe piata.

Sectorul manufacturier din China este caracterizat si de ascensiunea pe lantul valoric, producand bunuri bazate pe o buna cunoastere a tehnologiei, asa cum se intampla in echipamentul de comunicatii.

In acelasi timp, automatizarea operatiunilor in fabrici a permis reducerea costurilor de productie.

Orizont de asteptare

Din alte puncte de vedere, China mai are de asteptat pana a atinge performante notabile prin forte proprii.

In anumite sectoare industriale, efortul guvernului de a asigura transferul de tehnologie de la parteneri externi a asigurat o crestere a profiturilor obtinute in acest sector.

Asa este cazul trenurilor de mare viteza (41% din profitul global), a turbinelor eoliene (20%) sau al echipamentului de comunicatii (18%).

In schimb, se poate constata ca in industria auto (8%) inginerii chinezi nu au reusit sa performeze, in ciuda unor parteneriate avantajoase create cu lideri ai pietei globale.

La fel se intampla si in sectorul inovatiilor stiintifice, reprezentat de industria chimica, cea de semi-conductori si farmaceutica.

In aceste sectoare, in ciuda unor investitii guvernamentale in cercetare si dezvoltare ce ating impresionanta valoare de 200 de miliarde de dolari anual, progresele sunt reduse.

Una din probleme o reprezinta si orizontul indelungat de timp in care descoperirile stiintifice facute in China urmeaza sa fie puse in aplicare, asa ca unele companii adopta abordari in stil propriu pentru a face acest pas.

Spre exemplu, in industria farmaceutica din China, procesul de 15 ani necesar unui medicament experimental de a trece de la stadiul de cercetare in laborator pana la ajunge pe piata este grabit printr-o abordare in stil industrial.

Temeri neintemeiate

In anii urmatori, China are sansa de a trece de la stadiul de colector si adaptor al unor tehnologii straine la un rol de lider global in procesul de inovatie.

In cazul in care va reusi acest lucru, temerile privin intrarea in recesiune se vor dovedi neintemeiate.

Pana in 2025, inovatiile aduse in industria de servicii din China, unde productivitatea este cu mult in spatele altor economii avansate, ar putea genera venituri cuprinse intre 500 si 1.400 de miliarde de dolari.

In sectorul manufacturier, unde China poate folosi vastele sale resurse pentru a dat tonul unei ere manufacturiere digitalizate, inovatiile pot aduce noi venituri de 450-780 miliarde dolari in fiecare an.

Mai mult, transformarea Chinei intr-un centru global al inovatiei ar avea un rol pozitiv si in dezvoltarea sectorului de cercetare si dezvoltare din tara.

Spre deosebire de sectorul similar existent astazi in Statele Unite, China are avantajul unui acces facil pe piete de dimensiuni mari, inclusiv a sa, ca si atuul costurilor reduse.

Chiar si cu salariile in crestere, cercetatorii chinezi nu primesc decat 10-20% din ceea ce castiga alti colegi de-ai lor pe alte piete.

Avand o combinatie avantajoasa care consta in dimensiunile pietei, costuri reduse, flexibiltate si ambitie, China ofera companiilor axate pe inovatie o sansa de a-si transpune ideile in produse vandabile intr-un mod facil din punct de vedere al duratei si costurilor.

Pe masura ce aceste avantaje vor deveni din ce in ce mai vizibile, multe alte piete s-ar putea confrunta cu o criza reprezentanta de disparitia investitorilor, iar modelul chinezesc de invoatie ar putea deveni un standard global.

#evolutie economica China, #criza economica China, #proces invovatii China , #Criza economica