Cum alegi hibrizii potriviți la floarea-soarelui – principalele criterii de selectare

Alături de rapiță și soia, floarea-soarelui (Helianthus annuus L.) este una dintre cele mai apreciate plante oleaginoase, cultivată pe aproximativ 18 milioane de hectare în Europa, 90% din această suprafață regăsindu-se în Rusia, Ucraina, România, Bulgaria și Ungaria. Potrivit lucrării „Fitotehnie”, Conf. univ. dr. Viorel Ion, 2010, hibrizii de floarea-soarelui au înlocuit soiurile cu polenizare liberă, iar România este considerată prima țară din lume care a cultivat hibrizi, creați la Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea și utilizați în producție în 1973.

Alegerea hibrizilor influențează 50% din efectul economic al culturii, aceștia contribuind la creșterea capacității de producție și a conținutului de ulei din semințe, o mai bună rezistență la boli și anumite specii de buruieni-problemă, îmbunătățirea rezistenței la factorii de mediu și la cădere. În cele ce urmează, afli care sunt principalele criterii de care ar trebui să ții cont atunci când alegi hibrizii de floarea-soarelui, pentru a-ți asigura o producție constantă, sănătoasă și bogată, pe măsura așteptărilor.

Rezistența la condițiile de mediu

La fel ca porumbul sau soia, floarea-soarelui este cel mai bine cultivată în regiunile calde și cu precipitații nu foarte ridicate. Totodată, este o plantă cu cerințe foarte mari față de lumină. Una dintre condițiile obținerii unor producții satisfăcătoare este alegerea hibrizilor de diferite grupe de maturizare și care sunt foarte bine adaptați la condițiile meteorologice nefavorabile din zona de cultivare.

Astfel, din perspectiva grupelor de maturizare, poți opta pentru:

• hibrizi timpurii și semitimpurii – temperaturile biologic active, din momentul semănatului și până la maturitatea tehnică, însumează 1576°C; maturitatea este rapidă, devreme;
• hibrizi semitardivi – temperaturile biologic active, din momentul semănatului și până la maturitatea tehnică, însumează 1817-1859°C; maturitatea este moderată, medie;
• hibrizi tardivi – temperaturile biologic active, din momentul semănatului și până la maturitatea tehnică, însumează 1885°C; maturitatea este târzie-medie.

Apoi, este bine să știi că, potrivit lucrării „Fitotehnie”, Conf. univ. dr. Viorel Ion, 2010, în România există șase zone favorabile (bonitate măsurată în puncte, în funcție de condițiile optime de temperatură, precipitații, fertilitatea solului, dar și de riscuri) pentru culturile de floarea-soarelui:

• Zona I – Câmpia Română, Dobrogea, Câmpia de Vest; condiții optime de temperatură și, parțial, de umiditate; riscuri: în sud-estul Câmpiei Române este răspândită lupoaia (Orobanche cumana) și pot să apară atacuri moderate ale putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum) și ale pătării brune (Phomopsis helianthi); bonitate: 81-90 puncte;
• Zona II – Lunca Dunării; soluri favorabile; riscuri: seceta; bonitate: 71-80 puncte;
• Zona III – Câmpia Română și Dobrogea, în zonele neirigate; riscuri: atacul agenților patogeni; bonitate: 61-70 puncte;
• Zona IV – Câmpia Găvanu-Burdea, Câmpia Leu-Rotundă, Câmpia Plenița; condiții excelente de temperatură, precipitații anuale de peste 550 mm; bonitate: 51-60 puncte
• Zona V – Câmpia Jijiei, podișul Bârladului, Câmpia Transilvaniei; condiții bune de temperatură, precipitații multianuale de 450-550 mm (Moldova), și 550-600 mm (Transilvania); riscuri: eroziunea solului, deficit de apă (Moldova), excesul de apă și frigul (Transilvania), atacurile puternice de putregai alb și putregai cenușiu (Moldova); bonitate: 41-50 puncte;
• Zona VI – Podișul Moldovenesc, Piemonturile Vestice, Piemontul Getic sudic; temperaturi scăzute, soluri puțin favorabile; riscuri: aciditatea solului, excesul de umiditate, compactarea, conținutul redus de humus și elemente nutritive; bonitate: 31-40 puncte.

Un aspect important în alegerea hibrizilor, legat de adaptabilitatea la condițiile de mediu, este și rezistența la frângere și cădere. Astfel, hibrizii cu tulpina de înălțime medie (140-160 cm) și cu diametrul de aproximativ 2,5 cm, la înălțimea de 1 m, sunt considerați cei mai buni. Totodată, este indicat să optezi pentru hibrizi rezistenți la secetă, pătulire, scuturare și care se dezvoltă repede și viguros în etapa timpurie a vegetației.

Tehnologia de cultură și sistemul de producție

Pentru un randament optim, floarea-soarelui are nevoie de o tehnologie de cultură și de un sistem de producție adecvate. Astfel, poți cultiva floarea-soarelui aplicând tehnologii de cultură mediu-intensive și intensive, pentru care vei alege hibrizii adecvați. În ceea ce privește sistemul de producție, poți opta pentru:

• sistemul convențional – vei alege hibrizi convenționali;
• sistemul Clearfield® – pentru care vei alege hibrizi Clearfield®, cum ar fi Coloris CL;
• sistemul Clearfield Plus la floarea soarelui – pentru care vei alege hibrizi cum ar fi Aluris CLP (ideal pentru tehnologia de cultură mediu-intensivă și intensivă), Acordis CLP (indicat pentru tehnologia de cultură intensivă), Dracaris CLP (indicat pentru tehnologia de cultură intensivă), InSun 222 CLP (indicat pentru tehnologia de cultură intensivă), Loris CLP (indicat pentru tehnologia de cultură intensivă).

Reține că, în funcție de calitatea solului (fertil sau sărac și cu umiditate scăzută), vei alege și densitatea potrivită hibridului pe care îl folosești. Astfel, pentru hibrizii Clearfield® și Clearfield® Plus, de exemplu, densitatea poate varia între 55.000 și 65.000 de boabe germinabile la hectar, la 65.000.

Toleranța la boli a hibrizilor de floarea-soarelui

Un alt criteriu important de care ar trebui să ții seama atunci când alegi hibrizi de floarea-soarelui este toleranța acestora la boli precum:

• verticioloză (Verticillium);
• Marcophornina;
• mana florii-soarelui (Plasmopara hastedii);
• putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum);
• pătarea brună şi frângerea tulpinilor (Diaporthe helianthi f.c. Phomopsis helianthi);
• rugina (Puccinia helianthi);
• alternarioza (Alternaria helianthi).

Pentru un bun control al acestor boli, ce pot produce pagube însemnate, este esențial să nu cultivi floarea-soarelui după plante atacate de putregaiul alb (soia, fasolea, sfeclă), putregaiul cenușiu (cartof, sfeclă, in) și să respecți rotația culturilor. Cele mai bune premergătoare pentru floarea-soarelui sunt porumbul, mazărea și cerealele de toamnă. Totodată, floarea-soarelui nu trebuie să revină pe același teren la un interval mai mic de 5-6 ani.

Rezistența la buruieni-problemă

Pe de altă parte, alături de ambrozie (Ambrosia spp.) și cornuți (Xanthium spp.), lupoaia la floarea-soarelui (Orobanche cumana) este una dintre buruienile-problemă. Aceasta poate afecta de la 35% până la 70% din producție. Este vorba despre o plantă-parazit care crește pe rădăcinile florii-soarelui, luându-i nutrienții și apa. Astfel, plantele de cultură nu se mai pot dezvolta și devin vulnerabile și față de atacul agenților patogeni.

Există foarte multe tipuri de lupoaie, astfel că este recomandat să te orientezi către hibrizi care au o rezistență excelentă la cât mai multe forme (rase) de lupoaie. În funcție de sistemul de producție ales, vei opta și pentru erbicide adecvate sistemului respectiv. De exemplu, hibrizii Clearfield® sunt toleranți la erbicidul Pulsar® 40, în vreme ce hibrizii Clearfield® Plus sunt toleranți la erbicidul Pulsar® Plus, ambele cu spectru larg de combatere a buruienilor dicotiledonate și a unor specii de monocotiledonate.

Potențialul de producție și conținutul de ulei

Semințele de floarea-soarelui sunt apreciate, în mod special, pentru conținutul de ulei, iar acesta este influențat de factori biologici (hibridul cultivat), condițiile de mediu și tehnologia de cultivare. De calitatea hibrizilor depinde, totodată, și potențialul de producție. Așadar, un hibrid este considerat bun dacă are un potențial de producție cât mai mare și un conținut de ulei cât mai ridicat.

Așadar, alegerea hibrizilor de calitate, după criterii cum sunt și cele de mai sus, precum și respectarea bunelor practici pentru sistemul de producție ales, este foarte importantă pentru a obține producții stabile, de calitate și cu maximizarea eforturilor pe care le depui pentru întreținerea culturii de floarea-soarelui.

Cât câștigă românii în străinătate. Diaspora aduce aproape 3% din PIB

Statisticile oficiale arată că România are una dintre cele mai semnificative diaspore din UE, raportat la populația rezidentă a țării. Pentru fiecare patru persoane care locuiesc în...