Guvernul cere Comisiei Europene amnistie pentru a salva PNRR. Cum trebuie compensată depășirea țintei de deficit în 2023 şi 2024

Guvernul a ajuns la o înţelegere informală cu Comisia Europeană pentru ca Executivul comunitar să nu declanşeze procedura de suspendare a unor fonduri UE destinate României, parte din calendarul multianual şi PNRR, deşi statul român va depăşi ţintele de deficit excesiv atât în 2023, cât şi în 2024.

Deşi Comisia a fost de acord să nu activeze suspendarea de fonduri, deficitul bugetar din acest an trebuie totuşi redus faţă de cel de anul trecut, urmând ca în 2024 să continue cu o scădere mai consistentă.

De asemenea, Guvernul trebuie să adopte măsuri fiscale de corecţie, respectiv creşteri de taxe, care să asigure Bruxelles-ul că deficitul va rămâne pe o traiectorie decendentă. Reducerea de deficit trebuie să fie una structurală, astfel că trebuie majorate taxe şi impozite care se regăsesc în veniturile statului anual, nu ocazional, conform Profit.ro.

Guvernul are libertate în ceea ce priveşte măsurile care ar trebui luate. Potrivit informaţiilor Profit.ro, la nivel de Comisie este agreat ca statul să aleagă din măsurile fiscale propuse în studiul Băncii Mondiale, realizat pentru România ca parte a PNRR.

Nu este clar, însă, ce vor decide guvernanţii în negocierile politice, în contextul în care pe lista de măsuri vehiculate se află, pe lângă cele propuse de Banca Mondială, şi alte creşteri de taxe, cum este majorarea accizelor pentru tutun şi alcool, în pofida calendarului de creşteri stabilit anul trecut cu industria.

Unde se află România în prezent, privind deficitul bugetar

Deficitul bugetar la sfârşitul anului 2023 riscă să depăşească 6% din PIB dacă nu se iau urgent o serie de măsuri şi ar constitui un regres faţă de nivelul de 5,7% din PIB înregistrat în 2022, arată economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea, într-un articol publicat pe blogul „Opinii BNR”, citat de Agerpres.

Conform acestuia, neluarea vreunei măsuri nici în 2023, nici în 2024 va face din România „următorul candidat la o asistenţă din partea FMI şi la o eventuală suspendare a fondurilor din partea Comisiei Europene”.

"După primele cinci luni din anul 2023, deficitul bugetar (pe definiţie cash) era de 2,32% din PIB, adică cu circa 0,8% din PIB mai mare decât în primele cinci luni din 2022. În aceste condiţii, dacă nu se iau urgent o serie de măsuri, deficitul bugetar la sfârşitul anului 2023 riscă să depăşească 6% din PIB, adică ar constitui un regres faţă de nivelul de deficit de 5,7% din PIB înregistrat în 2022. Este uşor de imaginat consternarea pe care ar stârni-o la Bruxelles şi pe pieţele financiare o asemenea contraperformanţă: o ţară care s-a angajat să reducă în acest an deficitul bugetar la 4,4% din PIB şi care nu este în stare să-şi reducă, nici măcar marginal, deficitul faţă de anul precedent ar fi - probabil - o premieră la nivelul UE", a precizat Valentin Lazea pe 11 iulie.

...citeste mai departe despre "Guvernul cere Comisiei Europene amnistie pentru a salva PNRR. Cum trebuie compensată depășirea țintei de deficit în 2023 şi 2024" pe Ziare.com

România, în topul UE al creșterii datoriei publice. Cum arată raportul datorie-PIB față de extremele pozitive și negative din UE

Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a crescut uşor anul trecut, de la 3,4% din PIB în 2022, până la 3,5% din PIB în 2023, iar România se numără printre ţările membre cu cel mai...

Valul de taxe care ne așteaptă după majorările de pensii și salarii din an electoral: „Ne ducem spre fundul sacului”

Majorarea pensiilor de la 1 septembrie, după recalculare, deja pune presiune pe bugetul de stat.Și salariul minim pe economie urmează să fie majorat de la 1 iulie la 3.700 de lei brut. Însă...