Institutiile internationale isi inrautatesc estimarile pentru economia romaneasca: Atentie la deficitul bugetar!

Luni, 24 Decembrie 2018, ora 11:36
3252 citiri
Institutiile internationale isi inrautatesc estimarile pentru economia romaneasca: Atentie la deficitul bugetar!
Foto: CC0 Creative Commons

Pe parcursul acestui an, principalele organisme financiare internationale, Fondul Monetar International, Banca Mondiala, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, precum si Comisia Europeana si principalele agentii de rating, Standard & Poor's, Fitch Ratings si Moody's, si-au inrautatit estimarile privind cresterea economica a Romaniei si totodata au atras atentia autoritatilor de la Bucuresti asupra riscului cresterii deficitului bugetar ca urmare a politicii fiscale expansioniste.

FMI recomanda autoritatilor romane o politica fiscala mai stricta daca vor sa respecte tinta de deficit

La inceputul anului, directorul general al FMI, Christine Lagarde, aprecia ca in 2018 cresterea economiei mondiale va fi 'mai puternica si mai bine repartizata' intre statele lumii, continuand procesul inceput dupa criza economica din anii 2007-2008. In consecinta, la finele lunii ianuarie FMI si-a imbunatatit estimarile privind cresterea economiei mondiale in 2018 si 2019, apreciind ca reducerile de taxe adoptate de administratia Trump in SUA ar urma sa duca la cresterea investitiilor in cea mai mare economie mondiala si vor ajuta, de asemenea, si principalii parteneri comerciali ai tarii. Potrivit FMI, economia mondiala va inregistra o crestere de 3,9% in acest an si anul viitor, cu 0,2 puncte procentuale mai mult decat estima in toamna anului trecut.

In ceea ce priveste Romania, in luna martie, FMI aprecia ca, fara o modificare a politicilor actuale, cresterea economiei romanesti va deveni din ce in ce mai fragila si in acest sens Fondul sustinea ca optiunea cea mai buna este o combinatie intre moderarea politicii fiscale si inasprirea politicii monetare. La acel moment institutia financiara internationala estima ca ritmul de crestere al economiei romanesti ar urma sa incetineasca in acest an ca urmare a mai multor factori: diminuarea impulsului fiscal, investitiile publice reduse, lipsa progreselor cu reformele structurale si inasprirea conditiilor financiare. "Preconizam ca ritmul de crestere a PIB va fi de aproximativ 5% in 2018, urmand a incetini la 3% pe termen mediu", sublinia FMI.

Potrivit expertilor de la Washington, o combinatie prudenta intre consolidarea fiscala si inasprirea politicii monetare ar evita supraincalzirea, ar reduce deficitul fiscal si extern si ar creste stabilitatea macro-financiara. FMI sublinia ca deficitul bugetar ar trebui redus sub nivelul ciclic neutru, atat pe termen scurt cat si ulterior, la 1,5% din PIB pana in 2020, contribuind la revenirea lina la obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) al Romaniei, conform angajamentelor fata de UE. Potrivit FMI sunt necesare masuri care se ridica la 0,6% din PIB pentru a indeplini tinta de deficit stabilita de Guvern la 3% din PIB in 2018, chiar daca ar fi de dorit o tinta mai redusa de deficit.

In luna aprilie, in raportul "World Economic Outlook", FMI si-a imbunatatit, de la 4,4% la 5,1%, estimarile privind evolutia economiei romanesti in 2018. Atunci Fondul prognoza ca Malta si Romania vor inregistra in 2018 cele mai mari ritmuri de crestere economica din Europa, de 5,7% si, respectiv, 5,1%. In schimb, pentru 2019, FMI miza pe o incetinire semnificativa, la 3,5%, a cresterii PIB-ului Romaniei.

In luna iunie, Fondul Monetar International avertiza ca economia Romaniei arata semne de supraincalzire, existand riscul ca actuala traiectorie politica sa sporeasca volatilitatea macroeconomica, sa submineze capacitatea de a rezista la socurile adverse si, in cele din urma, sa incetineasca convergenta spre tarile avansate din UE. De asemenea, FMI recomanda autoritatilor romane sa urmeze o politica fiscala mai stricta decat cea prevazuta in planurile actuale pentru a stabiliza economia, sa refaca spatiul de manevra pentru politica fiscala si sa imbunatateasca gradul de colectare a taxelor si eficienta cheltuielilor publice.

Potrivit expertilor FMI, tinta de deficit bugetar a autoritatilor romane, 3% din PIB, necesita masuri suplimentare. Proiectul de buget pe 2018 include atat majorari de salarii si pensii, cu un impact estimat la 2% din PIB, trecerea contributiilor sociale in sarcina angajatului, precum si reduceri de taxe.

FMI avertizeaza: relaxarea fiscala orientata spre stimularea consumului intr-un moment in care economia creste solid ar putea agrava supraincalzirea

De asemenea, expertii institutiei financiare internationale sunt de parere ca, avand in vedere pozitia ciclica actuala a economiei, se impune o politica fiscala mai stricta decat preconizeaza autoritatile in 2018 si pe termen mediu. In opinia FMI, relaxarea fiscala orientata spre stimularea consumului intr-un moment in care economia creste solid ar putea agrava supraincalzirea. "In opinia staff-ului, o tinta fiscala mai adecvata avand in vedere perspectiva ciclica ar fi un deficit de 2% din PIB, ceea ce ar necesita masuri echivalente cu 1,5% din PIB pentru ca tinta de deficit de 3% a autoritatilor nu este sustinuta in mod suficient cu masuri... Reducerea si mai mult a deficitului la 1,5% din PIB pana in 2020 ar ajuta Romania sa faca tranzitia la obiectivul bugetar MTO de 1% din PIB", se arata in raportul FMI.

In luna septembrie, Alejandro Hajdenberg, reprezentantul permanent al FMI in Romania, a avertizat ca Fondul Monetar International ia in considerare modificarea prognozei de crestere economica pentru Romania din acesta an de la 5,1% la 4-4,5% pe fondul unei decelerari semnificative a activitatii economice in prima jumatate a anului. Acesta arata, o data in plus, ca tinta de deficit ar putea fi ratata.

Confirmare oficiala a venit in luna octombrie, in raportul "World Economic Outlook", in care FMI si-a revizuit, in jos, estimarile privind evolutia economiei romanesti, atat in 2018 cat si 2019, ca urmare a moderarii stimulentelor care au stat la baza cresterii robuste inregistrate in 2017. Prognozele de crestere pentru Romania au scazut la 4% in 2018, cu 1,1 puncte procentuale mai putin decat estimarile din primavara, iar pentru 2019 FMI a indicat ca Romania ar urma sa inregistreze o crestere economica de 3,4%, cu 0,1 puncte procentuale mai putin decat estima in aprilie. "Economia Romaniei a inregistrat o crestere robusta de 6,9% in 2017 ca urmare a stimulentelor fiscale si a cererii externe solide. Cresterea ar urma sa incetineasca pana la 4% in 2018 si sa continue sa se diminueze pana la 3,4% in 2019, pe masura ce stimulentele se vor modera", sublinia FMI.

In ceea ce priveste economia mondiala, FMI si-a revizuit, in jos, estimarile de crestere pana la 3,7% in 2018, cu 0,2 puncte procentuale sub estimarile din luna aprilie.

In luna noiembrie, la finalul unei vizite la Bucuresti a unei echipe a Fondului Monetar International (FMI) condusa de Jaewoo Lee, expertii FMI au apreciat ca majorarea salariilor din sectorul public si modificarile programate a fi aduse pensiilor ar trebui reevaluate prin prisma implicatiilor negative pe care le-ar putea avea asupra sustenabilitatii fiscale si cresterii economice pe termen lung. Potrivit lui Jaewoo Lee, o consolidare fiscala ar crea spatiu de manevra pentru politica fiscala, reducand astfel vulnerabilitatea economiei fata de socurile interne si externe. "Bugetul pe anul 2019 si cadrul fiscal pe termen mediu trebuie sa vizeze deficite mai mici, aliniate angajamentelor asumate fata de Uniunea Europeana (UE) si sa mentina datoria publica exprimata ca pondere in PIB pe o traiectorie descendenta. Aceasta presupune masuri de calitate ridicata. In acest sens, initiativele actuale de eficientizare a cheltuielilor publice - analizele de cheltuieli si achizitia centralizata - sunt binevenite. Esentiala este, de asemenea, modernizarea administratiei fiscale. Totodata, majorarea salariilor din sectorul public si modificarile programate a fi aduse pensiilor ar trebui re-evaluate prin prisma implicatiilor negative pe care le-ar putea avea asupra sustenabilitatii fiscale si cresterii economice pe termen lung", a continuat oficialul FMI.

Banca Mondiala: Romania risca sa-si piarda competitivitatea pe termen lung daca nu investeste inteligent in sanatatea si educatia cetatenilor sai

La inceputul lunii ianuarie, Banca Mondiala a imbunatatit estimarile privind evolutia economica a Romaniei in 2018 si in 2019. Conform raportului "Global Economic Prospects", economia Romaniei urma sa inregistreze un avans de 4,5% in 2018 si unul de 4,1% in 2019, fata de o expansiune de 3,7% si, respectiv, 3,5% in prognozele anterioare. Institutia financiara internationala considera ca noi privatizari in Europa Centrala (unde sunt incluse Romania, Polonia, Ungaria si Bulgaria) reprezinta o oportunitate pentru sporirea productivitatii, in special daca acestea sunt insotite de imbunatatirea managementului si a guvernantei corporatiste, de extinderea accesului la pietele internationale si de buna functionare a cadrului legal si institutional

In luna mai, in raportul intitulat "Macro Poverty Outlook for Europe and Central Asia", Banca Mondiala vine cu prognoze imbunatatite pentru economia Romaniei, potrivit carora cresterea va fi de 5,1% in 2018, de 4,5% in 2019 si de 4,1% in 2020. De asemenea, institutia financiara internationala se asteapta ca deficitul bugetar sa ajunga la 3,3% din PIB in 2018, urmand sa se reduca la 3% din PIB in 2019 si in 2020. "Cresterea va ramane solida in 2018, dar riscurile pe termen mediu la adresa perspectivei au sporit. Presiunile asupra deficitului bugetar, in urma majorarii cheltuielilor, vor continua in acest an. Pentru a imbunatati calitatea cresterii, ar trebui acordata o atentie reinnoita investitiilor publice", se arata in raport.

"Masurile fiscale adoptate in 2017 au pus presiune asupra deficitului bugetar consolidat. In absenta unor masuri de corectie, deficitul bugetar ar urma sa ajunga la la 3,3% din PIB anul acesta, ceea ce ar plasa Romania pe o traiectorie de reintrare in procedura de deficit excesiv a UE", avertiza institutia financiara internationala. Autoritatile din Romania ar putea avea nevoie sa adopte masuri corective pentru pastrarea deficitului sub 3% din PIB in 2018, printr-o ajustare fiscala de buna calitate, se arata in raport.

Schimband putin registrul, in luna iunie, Tatiana Proskuryakova, manager de tara al Bancii Mondiale, aprecia ca Romania trebuie sa investeasca mai mult si mai inteligent in educatie si sa ofere sanse copiilor sa-si exploateze talentele. "In zona rurala, doar 1% dintre tineri au abilitati si performante in invatamant. Tara va avea de recuperat un decalaj foarte important in raport cu celelalte state. Romania trebuie sa investeasca mai mult in educatie si mai inteligent si sa ofere sanse copiilor sa-si exploateze talentul", a spus Proskuryakova.

O luna mai tarziu, expertii Bancii Mondiale au recomandat Romaniei sa profite de pe urma cunostintelor acumulate de tineri in strainatate. In conditiile in care mai bine de unul din patru absolventi de studii superioare (26,6%) pleaca din tara, exodul creierelor poate avea consecinte serioase asupra dezvoltarii Romaniei, de vreme ce emigratia permanenta a persoanelor cu studii superioare poate priva tara de cunostintele si competentele necesare pentru imbunatatirea productivitatii si a standardelor de viata, pe termen lung. "Mai devreme sau mai tarziu, criza de capital va duce la majorari ale salariilor platite pentru acele profesii care sunt cele mai cautate. Astfel de majorari pot diminua exodul creierelor si ii pot convinge pe unii migranti sa revina acasa, desi motivele deciziei de parasire a tarii - in special pentru profesionistii calificati - de multe ori nu sunt limitate doar la salarizare", semnaleaza expertii.

In luna octombrie, Banca Mondiala estima ca Romania risca sa-si piarda competitivitatea pe termen lung si sa condamne generatiile viitoare la saracie, daca nu investeste inteligent in sanatatea si educatia cetatenilor sai. Romania s-a clasat pe locul 67 - in spatele vecinilor sai din UE - in noul Index al Capitalului Uman (HCI), lansat de Grupul Bancii Mondiale. Singapore, cu un scor HCI de 0,88 (pe o scara de la zero la 1), a fost in fruntea listei, in timp ce primele 20 de locuri au fost dominate de statele membre ale UE. Romania a ajuns pe locul 67, in urma unor tari cu venituri mult mai mici pe cap de locuitor, cum ar fi Ucraina (50), Albania (56) si Georgia (61).

"Indexul Capitalului Uman evidentiaza faptul ca Romania trebuie sa investeasca in sanatatea si educatia cetatenilor sai daca doreste sa ramana competitiva pe termen lung. Banca Mondiala se angajeaza sa ajute autoritatile romane in eforturile lor de a investi mai mult si de a investi mai inteligent in capitalul uman, in sistemele de sanatate eficiente si in programe educationale de calitate", a declarat Tatiana Proskuryakova.

Pe de alta parte, Romania pierde sapte locuri in acest an in clasamentul BM privind usurinta de a face afaceri. Astfel, tara coboara pe pozitia 52 din 190 de tari, in clasamentul 'Doing Business 2019'., cu un punctaj total de 72,30 puncte, cu 0,53 puncte mai putin decat scorul general inregistrat anul trecut. Romania se situeaza in fata unor tari precum Ungaria, Cipru, Croatia, Bulgaria, Grecia, Ucraina sau Albania, dar este devansata de Muntenegru, Serbia, Republica Moldova, Turcia, Armenia sau Belarus. "Romania a ingreunat procesul de demarare a unei afaceri, prin introducerea unor criterii de evaluare a riscului financiar pentru cererile privind TVA, in consecinta crescand timpul necesar pentru inregistrarea ca platitor de TVA", se arata in raportul Bancii Mondiale.

Comisia Europeana avertizeaza in mod repetat cu privire la depasirea tintei de deficit; sunt necesare ajustari

In luna februarie, Comisia Europeana estima ca avansul economiei Romaniei va incetini la 4,5% in 2018 si la 4% in 2019. ''PIB-ul Romaniei a accelerat in 2017 la un nivel estimat la 6,7%, un record post-criza. Principalul motor al cresterii a fost consumul privat, sprijinit de reducerile indirecte de taxe si de majorarea salariilor, ambele in sectoarele public si privat. Dupa ce s-au contractat in 2016, investitiile totale au inceput sa creasca din nou in 2017. Ritmul redresarii ramane totusi lent, deoarece investitiile publice au scazut semnificativ pentru al doilea an consecutiv. Boom-ul inregistrat in consumul privat a dus la o majorare a importurilor. In consecinta, exporturile au actionat ca o frana asupra cresterii reale a PIB-ului, in pofida cresterii relativ solide a exporturilor'', aprecia Comisia Europeana. Consumul privat ar urma sa continue sa actioneze ca principalul motor de crestere in 2018 si in 2019 iar investitiile ar urma sa se intareasca, sprijinite de implementarea proiectelor finantate cu fonduri europene, considera forul comunitar.

In luna martie, Comisia Europeana a anuntat ca Romania a facut progrese limitate in solutionarea celor trei recomandari specifice de tara pentru perioada 2017 - 2018. Astfel, in probleme precum stabilirea salariului minim in functie de un mecanism transparent, egalizarea varstei de pensionare sau cadrul fiscal tara nu a inregistrat niciun progres. Potrivit Executivului comunitar, au fost inregistrate progrese limitate cu privire la respectarea obligatiilor fiscale si colectarea impozitelor, educatie, tratamentul ambulatoriu, administratia publica si prioritizarea investitiilor publice. In schimb, au fost inregistrate unele progrese cu privire la achizitiile publice, combaterea muncii nedeclarate si combaterea platilor informale in sistemul de sanatate. "Masurile legislative adoptate in 2017 au inversat progresele substantiale in anul anterior cu privire la consolidarea guvernantei corporative a companiilor de stat, ceea ce indica o revenire semnificativa asupra reformelor anterioare", se arata in raportul Comisiei Europene.

In luna mai, in previziunile economice de primavara, Executivul comunitar atentioneaza Romania ca deficitul bugetar ar urma sa ajunga la 3,4% din PIB in 2018, pentru ca in 2019 sa se adanceasca la 3,8% din PIB. Comisia Europeana a adresat un avertisment Ungariei si Romaniei cu privire la existenta unei deviatii semnificative de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) in 2017. In cazul Romaniei, care face deja obiectul unei proceduri de abatere semnificativa, Comisia recomanda Consiliului sa adopte o decizie cu privire la masurile ineficiente si o recomandare pentru adoptarea de masuri in 2018 si 2019 pentru a corecta abaterea semnificativa. Totodata, Comisia Europeana a recomandat Romaniei sa corecteze abaterea semnificativa de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO), sa asigure aplicarea in totalitate a cadrului fiscal si sa imbunatateasca plata voluntara si colectarea taxelor. Totodata, recomandarile de la Bruxelles vizeaza adoptarea unor masuri necesare pentru se asigura ca ritmul nominal de crestere a cheltuielilor guvernamentale nu depaseste 3,3% in 2018, ceea ce ar corespunde unei ajustari structurale anuale de 0,8% din PIB. "Prognozele de primavara ale Comisiei prognozeaza un deficit guvernamental general de 3,4% din PIB in 2018 si unul de 3,8% din PIB in 2019, peste pragul de 3% din PIB prevazut in Tratat.... Va fi nevoie de masuri suplimentare semnificative in 2018 pentru a fi respectate prevederile Pactului de Stabilitate si crestere, avand in vedere deteriorarea perspectivelor fiscale", se arata in recomandarile Comisiei.

In luna noiembrie, Comisia Europeana a revizuit semnificativ in scadere estimarile referitoare la cresterea economiei Romaniei in 2018, de la 4,5% la 3,6%, in timp ce in 2019 mizeaza pe un avans de 3,8%, fata de 3,9% cat estima in primavara. Pentru 2020, Executivul comunitar indica un avans de 3,6%. "Boom-ul economic al Romaniei se calmeaza pe masura ce ritmul de crestere a consumului privat incetineste iar contributia negativa a exporturilor nete la crestere continua sa se inrautateasca. Pe perioada de prognoza PIB-ul este estimat sa creasca mai moderat", se arata in previziunile de toamna ale Comisiei Europene.

Deficitul guvernamental este prognozat sa creasca la 3,3% din PIB in 2018, de la 2,9% din PIB in 2017, urmand sa continue pe aceasi tendinta pentru a ajunge la la 3,4% din PIB in 2019 si 4,7% in 2020. "Aceste prognoze sunt influentate in principal de planurile de majorare semnificativa a punctului de pensie, incluse in programul de guvernare si implementate in legea pensiilor recent adoptata de Guvern", sustine CE.

Ca urmare a acestor politici, deficitul structural al Romaniei este prognozat sa creasca de la aproximativ 3,5% din PIB in 2017 la aproximativ 4,5% din PIB in 2020, in timp ce raportul datorie-PIB este preconizat sa creasca de la 35,1% din PIB in 2017 la 38,2% din PIB in 2020.

In plus, Comisia Europeana a apreciat ca Romania nu a adoptat nicio actiune ca raspuns la recomandarea din luna iunie a Consiliului si in consecinta a propus Consiliului sa adopte o recomandare revizuita pentru ca tara sa isi corecteze abaterea semnificativa de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) . "Avand in vedere evolutiile inregistrate de atunci si ca urmare a lipsei de actiuni din partea Romaniei pentru a-si corecta abaterea semnificativa, Comisia propune acum o recomandare revizuita privind o ajustare structurala anuala de cel putin 1% din PIB", subliniaza Executivul comunitar.

Comisia Europeana atrage atentia ca deficitul public al Romaniei a crescut de la 0,5% din PIB in 2015 la 2,9% din PIB in 2016 si este prognozat sa ajunga la 3,3% din PIB in 2019, la 3,4% din PIB in 2019 si la 4,7% din PIB in 2020, cel mai ridicat deficit din UE.

BERD cere Romaniei sa faca trecerea la un nou model de crestere economica

La inceputul anului, Matteo Patrone, Director Regional BERD pentru Romania si Bulgaria aprecia ca rezultatele economice inregistrate de Romania sunt fantastice, dar totodata a subliniat ca Romania trebuie sa adopte un model economic diferit, daca vrea sa evite o criza provocata de actualul boom bazat pe consum. "Dupa ce a stimulat cresterea prin reducerea taxelor si majorarea salariilor in sectorul public, Guvernul de la Bucuresti ar trebui sa adopte acum o traiectorie mai sustenabila", sustine Patrone. In opinia sa, oficialii de la Bucuresti pot face acest lucru prin majorarea investitiilor in infrastructura si imbunatatirea gradului de absorbtie a fondurilor europene.

In luna mai, BERD si-a imbunatatit la 4,6% estimarile privind avansul economiei romanesti in 2018, urmand ca in 2019 avansul economiei sa se reduca usor la 4,2%. Comparativ cu precedentele prognoze din luna noiembrie 2017, BERD si-a imbunatatit estimarile privind evolutia economiei romanesti cu 0,4 puncte procentuale pentru acest an, de la 4,2% pana la 4,6%."Cresterea economica in Romania ar urma sa se modereze treptat de la un nivel apropiat de 7% in 2017, cand a fost stimulata de politica fiscala expansionista si cresterea salariilor. In prezent se vede o revenire la niveluri mai sustenabile de 4,6% in 2018 si 4,2% in 2019", sublinia BERD.

In luna iunie, directorul regional al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), Matteo Patrone, a revenit asupra faptului ca Romania necesita un nou model de crestere economica bazat pe inovare si integrare in lantul valorilor globale pentru a accelera pe calea convergentei. "PIB creste peste potential, bazat pe consum, alimentat de cresterea salariilor, fara o corelare cu imbunatatirea productivitatii tarii. Pentru a continua si posibil accelera pe calea convergentei, Romania, asemenea multor tari in regiune, fara diferenta la care se face referire, necesita un nou model de crestere economica bazat pe inovare si integrare in lantul valorilor globale", a spus Matteo Patrone.

In luna septembrie, Suma Chakrabarti, presedintele Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), avertizeaza ca incetinirea reformelor structurale afecteaza productivitatea companiilor romanesti. Potrivit acestuia, ritmul mai redus de crestere a productivitatii din ultimii ani reflecta incetinirea reformelor structurale in Romania, existand inca multe sectoare de afaceri in care sunt necesare reforme urgente, in conditiile in care aderarea la Uniunea Europeana nu mai reprezinta un imbold pentru reforme, asa cum era in urma cu 15 ani.

Tot in luna septembrie, seful BERD a solicitat autoritatilor romane sa intensifice reformele care ar duce la deblocarea dezvoltarii infrastructurii aratand, totodata, ca BERD este interesata sa finanteze proiecte de investitii in infrastructura rutiera si feroviara si sa ajute la privatizarea intreprinderilor de stat.

La fel ca si celelalte institutii financiare internationale, in luna noiembrie BERD si-a revizuit, in jos, estimarile privind avansul economiei romanesti in 2018 si 2019. Potrivit celor mai recente prognoze ale institutiei, economia Romaniei ar urma sa inregistreze in 2018 o crestere de 4,2%, pentru ca in 2019 avansul sa incetineasca la 3,6%. Comparativ cu precedentele prognoze din luna mai, BERD si-a revizuit, in jos, estimarile privind evolutia economiei romanesti cu 0,4 puncte procentuale pentru acest an, de la 4,6% pana la 4,2%, si cu 0,6 puncte procentuale pentru anul viitor, de la 4,2% pana la 3,6%.

Agentiile de rating confirma calificativele "invesment grade" atribuite Romaniei dar atrag atentia asupra politicii fiscale expansioniste

In luna ianuarie, agentia de evaluare financiara Fitch Ratings a confirmat ratingurile pentru datoriile pe termen lung in valuta si moneda locala ale Romaniei la "BBB minus", perspectiva asociata pentru ambele calificative fiind stabila. Plafonul de tara al Romaniei a fost confirmat la "BBB plus", iar calificativul pe termen scurt in valuta si moneda locala a fost confirmat la "F3". "Ratingul de tip investment grade atribuit Romaniei este sprijinit de nivelul moderat al datoriei publice, si indicatorii privind PIB-ul per capita si guvernanta care sunt in linie cu intervalul 'BBB'. Cu toate acestea, relaxarea fiscala pro-ciclica si cresterea rapida a salariilor, care depaseste cresterea productivitatii, reprezinta un risc la adresa stabilitatii macroeconomice", sustine Fitch.

Cu toate acestea, politica fiscala expansionista a slabit finantele publice ale Romaniei, sustin analistii agentiei, care estimeaza ca deficitul guvernamental al Romaniei a ajuns la 3% din PIB in 2017, neschimbat fata de 2016, dar mai rau decat deficitul de 0,6% din 2015. Totusi, performanta fiscala din 2017 a fost favorizata de cresterea economica solida, care nu poate fi sustinuta, crede Fitch.

Pentru 2018, tinta Romaniei este un deficit fiscal (ESA 2010) de 2,96% din PIB. In opinia Fitch, proiectiile optimiste privind cresterea economiei si a veniturilor, si lipsa unei estimari privind impactul masurilor privind cheltuielile discretionare au determinat agentia sa estimeze un deficit mai ridicat, de 3,4% din PIB. Presiunile fiscale vor veni de pe urma reducerilor suplimentare de taxe si majorarea salariilor si a pensiilor.

Cresterea economiei Romaniei este estimata sa fi accelerat la 6,8% in 2017, cel mai rapid ritm din UE, de la 4,8% in 2016, dar pentru 2018-2019, din cauza diminuarii magnitudinii stimulentelor fiscale, este previzionata o incetinire a economiei, la un nivel mediu de 3,6%, se arata in raportul agentiei.

Tot in ianuarie, Moody's Investors Service aprecia ca perspectiva ratingurilor suverane din Europa Centrala si de Est (CEE) este stabila, reflectand cresterea economica solida in regiune, insa deficitele structurale in Romania si Ungaria ar urma sa se adanceasca in urma reducerii spatiului fiscal.

Moody's estimeaza ca politicile fiscale vor ramane expansioniste in 2018 in majoritatea regiunii. Totusi, spatiul fiscal se va reduce pentru multe tari din CEE in 2018, deoarece cresterea veniturilor incetineste, in linie cu avansul economic moderat, iar politica monetara se normalizeaza. In opinia Moody's, aceste evolutii vor exercita presiuni asupra tarilor cu cea mai putin favorabila pozitie fiscala, cum ar fi Romania (rating "Baa3", cu perspectiva stabila), unde deficitele structurale ar urma sa se adanceasca.

Agentia se asteapta ca in 2018 ritmul de crestere in CEE sa continue sa depaseasca media din UE si zona euro, dar sa se modereze usor, intre 3% si 4% in majoritatea tarilor din regiune, in urma unui avans usor mai redus in zona euro si a inaspririi graduale a politicii monetare in unele state din CEE.

In luna august, Moody's a decis sa mentina calificativul BBB-/A-3 aferent datoriei guvernamentale a Romaniei pe termen lung si scurt in valuta si in moneda locala, reconfirmand astfel ratingul de tara, cu perspectiva stabila. Punctele forte ale Romaniei care au stat la baza deciziei agentiei de rating sunt: potentialul robust de crestere economica pe termen mediu in contextul provocarilor existente de continuare a reformelor structurale, capacitatea fiscala moderata, sustinuta de nivelul scazut al datoriei publice, in ciuda riscurilor asociate de politicile fiscale pro-ciclice, capacitatea institutionala moderata, care reflecta progresele inregistrate de Romania de cand este membra a Uniunii Europene, precum si expunerea moderata la riscurile externe.

Estimarile Moody's, arata, in urmatorii doi ani, o crestere a PIB-ului real al Romaniei cu 4%, in 2018, respectiv de 3,5% in 2019. De asemenea, este de asteptat ca dinamica investitiilor sa se imbunatateasca, in conditiile in care consumul privat va continua sa fie principalul factor de crestere, iar contributia exporturilor nete va ramane negativa.

In luna februarie, Fitch Ratings aprecia ca politica fiscala expansionista a Romaniei pare sa continue in urma schimbarii premierului (Viorica Dancila l-a inlocuit in functia de prim-ministru pe Mihai Tudose, n.r.) si aceasta va spori dezechilibrele macroeconomice, in timp ce deficitul structural semnificativ va lasa finantele publice mai vulnerabile la socuri. "Cabinetul Vioricai Dancila a prezentat programul sau de guvernare, care include propuneri pentru noi reduceri de taxe, majorarea salariului minim si a pensiilor. Acestea includ majorarea salariului minim cu 100 de lei net pe an pana in 2020, cresteri anuale ale pensiilor in sectorul public, exceptari de la taxe pentru medici din 2019 si eliminarea impozitului pe dividende. Programul readuce in discutie o propunere de reducere suplimentara a TVA cu un punct procentual din ianuarie 2019, propunere care fusese suspendata de precedentul premier pentru a indeplini tintele fiscale. Inca trebuie elaborate legi pentru aceste masuri", se arata in comunicatul Fitch.

"In timp ce economia opereaza peste capacitate, noi masuri de relaxare fiscala risca sa sporeasca dezechilibrele macro-economice, majoreaza potential presiunile inflationiste, slabesc competitivitatea si adancesc deficitul de cont curent, pe care il estimam in medie la 3,4% din PIB in 2018-2019, de la 2,3% din PIB in 2016", apreciaza agentia de evaluare financiara.

Estimarile Fitch arata o incetinire a consumului gospodariilor si o inasprire a politicii monetare, care va duce la scaderea ritmului de crestere al economiei la 3,8% in 2018 si 3,3% in 2019, ceea ce va avea un impact negativ asupra veniturilor guvernamentale. Fitch prognozeaza ca deficitele fiscale pentru 2018 si 2019 vor depasi limita stabilita de UE, urcand la 3,4% din PIB anul acesta si apoi la 3,6% din PIB anul viitor.

In vara acestui an, Fitch Ratings a confirmat ratingurile pentru datoriile pe termen lung in valuta si moneda locala ale Romaniei la "BBB minus", perspectiva asociata pentru ambele calificative fiind stabila, insa avertiza ca deficitul bugetar s-ar putea adanci spre 3,4% din PIB in 2018 si 3,6% in 2019. "Ratingurile de tip investment grade atribuite Romaniei sunt sprijinite de nivelul moderat al datoriei publice si indicatorii privind PIB-ul per capita si guvernanta, care sunt in linie cu intervalul "BBB". Cu toate acestea, relaxarea fiscala pro-ciclica cu o deviatie pozitiva a PIB (output gap) reprezinta un risc la adresa stabilitatii macroeconomice", sustine Fitch.

Politica fiscala expansionista a slabit finantele publice ale Romaniei, sustin analistii agentiei. Desi Romania a mentinut anul trecut deficitul bugetar la 2,9% din PIB, sub nivelul de 3% cerut de UE, aceasta mentinere a fost avantajata de cresterea economica solida si s-a bazat pe reducerea cheltuielilor cu investitiile, iar agentia nu crede ca performanta fiscala din 2017 poate fi sustinuta si se asteapta ca deficitul bugetar al Romaniei sa se adanceasca spre 3,4% din PIB in 2018 si 3,6% din PIB in 2019, in timp ce tinta Guvernului este de 2,9% din PIB pentru acest an, pe baza unui avans al economiei de 5,5%.

Politica fiscala expansionista cu o deviatie pozitiva a PIB (output gap) in crestere va duce la o deteriorare suplimentara a deficitului fiscal structural in 2018, avertizeaza Fitch. Scenariul de baza al agentiei indica o crestere a riscului ca Romania sa reintre in 2019 in procedura de deficit excesiv a UE, din care a iesit in 2013, sustine Fitch.

In luna noiembrie, agentia de evaluare financiara Fitch Ratings a confirmat ratingul pentru datoriile pe termen lung in valuta al Romaniei la "BBB minus", perspectiva asociata fiind stabila. "Ratingul de tip investment grade atribuit Romaniei este sprijinit de nivelul moderat al datoriei publice si indicatorii privind PIB-ul per capita si dezvoltarea umana, care sunt mai sus decat in cazul altor tari cu rating "BBB"....Insa, politica fiscala pro-ciclica reprezinta un risc la adresa stabilitatii macroeconomice", sustine Fitch.

Politica fiscala expansionista inceputa in 2016 a slabit finantele publice ale Romaniei, sustin analistii agentiei, care estimeaza ca in primele noua luni din 2018 veniturile sunt la doar 69% din tintele anuale revizuite, iar deficitul bugetar este cu un punct procentual mai ridicat decat in perioada ianuarie-septembrie 2017. Cu toate acestea, Fitch se asteapta ca Guvernul sa-si indeplineasca tinta de deficit pe 2018 de 2,96% (calculat pe baza metodologiei ESA, sistemul conturilor europene - n.r.) prin amanarea cheltuielilor de capital si masuri ad-hoc, ca in 2017, pentru a evita plasarea in procedura de deficit excesiv.

Tintele de deficit schitate in scrisoarea din 18 octombrie adresata Comisiei Europene sunt de 2,4% din PIB pentru 2019, 1,8% din PIB pentru 2020 si 1,5% din PIB pentru 2021, bazate pe o potentiala crestere a economiei reale de aproximativ 5%. In opinia analistilor Fitch, aceste tinte nu vor putea fi indeplinite fara masuri de consolidare fiscala. Analistii agentiei estimeaza deficite de 3,5% din PIB in 2019 si 2020.

La inceputul lunii martie, Standard & Poor's (S&P) a confirmat ratingurile pentru datoriile pe termen lung si scurt in valuta si moneda locala ale Romaniei la "BBB minus/A-3", perspectiva asociata fiind stabila. In opinia agentiei, perspectiva stabila reflecta asteptarile conform carora desi deficitele Romaniei vor ramane ridicate ca rezultat al pozitiei bugetare prociclice a Guvernului, nivelul datoriei guvernamentale si externe va creste doar gradual in urmatorii doi ani, impiedicand o incetinire economica majora.

S&P previzioneaza o crestere moderata a PIB-ului real la aproximativ 4,7%. Constrangerile bugetare vor limita capacitatea Guvernului de a stimula economia Romaniei, in timp ce factorii structurali incep sa afecteze expansiunea. Pe termen mediu, ratele de crestere ale economiei se vor apropia mai mult de potentialul de crestere al Romaniei, in absenta eforturilor de adoptare a reformelor structurale. Estimam o crestere medie anuala de 3,5% in perioada 2019-2021, se arata in comunicatul S&P.

La inceputul lunii septembrie, S&P a confirmat ratingul pentru datoriile pe termen lung si scurt in valuta si moneda locala la "BBB-/A-3", cu perspectiva stabila. Potrivit S&P, ratingul este sprijinit de nivelul moderat al datoriei externe a Romaniei si de perspectivele solide de crestere. Cu toate acestea, PIB per capita a fost in 2017, conform estimarilor, de 10.000 dolari, al doilea cel mai scazut din Uniunea Europeana. Nivelul redus al veniturilor si avutiei constrang ratingul Romaniei, alaturi de alti factori, precum deficitul bugetar, slaba eficienta institutionala si guvernamentala, precum si incertitudinea politica.

"Pana acum consideram ca politicile actualului guvern sunt predominat orientate pe termen scurt, concentrandu-se pe spatiul fiscal disponibil, pentru a majora salariile in sectorul public si pensiile. Lipsesc initiativele de reforma structurala in detrimentul retelei de infrastructura invechite si sistemului educational subperformant. Pe termen mediu, lipsa progreselor in aceste domenii ar putea afecta cresterea economica si ar putea descuraja investitorii straini", noteaza S&P.

In 2018, avansul PIB-ului Romaniei va incetini la 4,3%, in urma normalizarii cresterii consumului si a moderarii cererii externe, previzioneaza S&P. "In special constrangerile bugetare vor limita capacitatea Guvernului de a alimenta economia Romaniei, iar deficientele structurale vor afecta avansul PIB-ului", avertizeaza agentia. "Pe termen mediu, ratele de crestere a PIB-ului vor converge spre cele care sunt mai mult in linie cu potentialul de crestere al Romaniei, in lipsa unor eforturi mai solide de adoptare a reformelor structurale. Estimam un avans anul mediu al economiei de 3,5% in perioada 2019-2021", se arata in comunicatul agentiei.

Pentru 2019, S&P estimeaza un deficit de 3,6% din PIB, in urma unui avans mai redus al economiei. Moderarea cresterii PIB-ului nominal va afecta cresterea veniturilor guvernamentale si va reduce spatiul de manevra pentru cheltuielile de capital. In acest context, agentia crede ca nu este sustenabila taierea cheltuielilor de investitii pentru a tine sub control deficitul, tinand cont de necesitatile Romaniei in domeniul infrastructurii.

Ministrul Finantelor: Estimarile CE, FMI sau ale Consiliului Fiscal, nu neaparat mai prudente, poate si mai alarmiste de multe ori

Ministrul Finantelor a primit cu rezerve estimarile institutiilor financiare internationale cu privire la evolutia economiei romanesti aratand ca, de-a lungul anilor, acestea au fost alarmiste iar inchiderea anilor fiscali a demonstrat ca lucrurile nu au stat chiar asa.

"Toate estimarile de-a lungul anilor - ca au fost de la Comisia Europeana, de la Fondul Monetar, de la Consiliul Fiscal, sau din alte zone de acest tip - au fost nu neaparat mai prudente, poate si mai alarmiste de multe ori, iar executia sau inchiderea anilor fiscali au aratat foarte clar ca lucrurile au stat asa cum noi am anticipat si am promis, ceea ce nu neaparat ar trebui sa fie un subiect de disputa. Este normal ca cine e din afara Romaniei sa gandeasca din pacate astfel. Din pacate, sunt si in Romania cei care gandesc astfel, dar de fiecare data, la final de an, s-a vazut clar ca cifra estimata de noi, ca vorbim de deficit, de datorie publica, de alti indicatori macroeconomici, lucrurile au stat exact asa cum am anticipat", a explicat Teodorovici la inceputul lunii septembrie.

Deficit bugetar imens în primele luni ale anului. Cum a epuizat Guvernul o treime din marja asumată pentru 2024
Deficit bugetar imens în primele luni ale anului. Cum a epuizat Guvernul o treime din marja asumată pentru 2024
Deficitul bugetar a urcat la 28,99 miliarde de lei după doar două luni din 2024, arată situația Bugetului General Consolidat publicată de Banca Națională a României (BNR). Execuția...
Europenii și economia pe muchie de cuțit a României. Detaliile care ne fac vulnerabili în fața oricărui șoc extern
Europenii și economia pe muchie de cuțit a României. Detaliile care ne fac vulnerabili în fața oricărui șoc extern
Ultimul raport axat pe evoluția vulnerabilităților economiei române este o analiză la rece a situației țării noastre din prezent. În spatele cifrelor și al predicțiilor încărcate de...
#economia romaneasca, #deficit bugetar romania , #Analiza economica