Patrulaterul aurifer reprezintă o zonă în Munţii Apuseni cu importante zăcăminte de aur, delimitată de specialişti de oraşele Deva şi Brad din Hunedoara, respectiv Baia de Arieş şi Zlatna din Alba.
Patrulaterul cuprinde minele din zona Roşia Montană - Bucium, Baia de Arieş, Almaş - Stănija şi Brad - Săcărâmb care au livrat în decursul secolelor de exploatare zeci de tone de aur şi argint.
Din punct de vedere mineralogic, aurul nativ din această zonă este cunoscut prin conţinutul său ridicat de argint (20–25%), la care se adaugă telurul (0,1%), acest din urmă element fiind descoperit pentru prima dată la Zlatna în secolul al XVIII-lea de prof. Johann Müller von Reichenstein din Sibiu. Minele din Munţii Apuseni au oferit şi alte minerale în premieră mondială, cum ar fi silvanitul şi săcărâmbitul. Eşantioanele de aur nativ şi minerale colecţionate începând din secolul al XIX-lea şi adăpostite în Muzeul Aurului din Brad, Muzeul Brukenthal din Sibiu sau în colecţia Universităţii din Cluj, cuprind numeroase rarităţi mineralogice.
Iniţial, un important geolog austriac, Fratisek Pošepný, care a studiat şi descris zona la mijlocul secolului al XIX-lea a denumit-o „triunghiul aurifer al Munţilor Apuseni”, stabilind o delimitare teritorială a arealelor unde se găseau cele mai bogate zăcăminte şi, totodată, cele mai importante exploatări. ”Acest triunghi aurifer era localizat de către specialistul amintit astfel: înspre NV era delimitat de localitatea Hălmagiu la NE de Baia de Arieş, iar la Sud de Săcărâmb.
Muntele găruit de galerii la Roșia Montană
Denumirea s-a consacrat rapid în literatura de specialitate a vremii, dar şi în alte categorii de lucrări. Ulterior, geologii care au studiat şi cartografiat temeinic zona au ajuns la concluzia că în realitate această zonă de concentrare a zăcămintelor exploatabile şi bogate este mai extinsă decât cea stabilită iniţial; s-a circumscris astfel un teritoriu aproximativ de 800 km pătraţi, unde se concentra la finele secolului al XIX-lea peste 77% din producţia totală de aur a Transilvaniei”, afirmă istoricul Iosif Marin Balog de la Universitatea ”Babeş – Bolyai” din Cluj-Napoca. Acesta a publicat o lucrare privind efectele socio-economice ale mineritului în ”Patrulaterul Aurifer” al Apusenilor.
”Alături de importantele exploatări realizate prin intermediul Tezaurariatului, observatori ...citeste mai departe despre "Patrulaterul aurifer din Apuseni, cel mai mare zăcământ de metale prețioase din Europa. Rarităţile mineralogice de excepție" pe Ziare.com