Reforma pe care o cere Comisia Europeană și o întârzie Guvernul. Care sunt cerințele oficialilor de la Bruxelles legate de sistemul de pensii românesc

Întâlnirea ministrului Finanțelor Marcel Boloș cu oficialii Comisiei Europene de marți s-a soldat cu o serie de concluzii, printre care și acceptarea din partea europenilor a unei marje de deficit de 5,5% din PIB în loc de ținta de 4,4% pentru anul acesta.

Ministrul s-a dus la Bruxelles înarmat cu o parte din măsurile fiscale care au circulat în ultimele săptămâni, însă surse guvernamentale citate în presă susțin că reprezentanții Comisiei au nevoie de mai multe garanții pentru a gira fondurile PNRR care atârnă în balanță și pentru a amâna din nou impunerea de sancțiuni economice. Pe masa negocierilor s-a aflat din nou reforma pensiilor, care, alături de legea salarizării unice, se cere a fi implementată cât mai rapid. În ajunul anului electoral 2024, oficialii guvernului declară că nu sunt dispuși să ”sacrifice țara” pentru a se ridica la exigențele europenilor.

Ministrul a declarat la întoarcerea de la Bruxelles că este imposibil în climatul actual ca Guvernul să se ocupe de toate cerințele Comisiei Europene:

„Nu cred că se pune problema reformei salarizării unice, nu avem cum să o ducem din punctul de vedere al bugetării și al spațiului fiscal. Am explicat Comisiei că asta ne duce în incapacitate de plată, să nu avem posibilitatea să o aplicăm. Nu se pot aplica și legea salarizării unice, și legea pensiilor, și reducerea deficitului bugetar. Nu se pot face toate aceste lucruri. Spun asta cu toată responsabilitatea”, a susținut Marcel Boloș. Întrebat dacă Guvernul va fi de acord cu menținerea unei singure cote de TVA, de 19%, Boloș a răspuns: „Poate vrea Comisia, dar nu putem sacrifica o țară”.

Acesta a adăugat că trebuie să existe o succesiune în timp pentru aplicarea acestor măsuri. „Am spus că planul de măsuri fiscale nu este în acord cu PNRR și nu acoperă în întregime necesarul de finanțare de care are România nevoie. România ar trebui să completeze măsurile din planul de măsuri fiscale pentru a acoperi necesarul de finanțare”, a subliniat Boloș.

Comisia Europeană presează Guvernul să urgenteze reforma pensiilor

Comisia Europeană ar fi de acord cu scoaterea procentului de 9,4% pentru pensii din bugetul României, prevăzut în PNRR, cu condiţia creşterii pensiilor mici şi mărirea în perspectivă a vârstei de pensionare, au declarat pentru Mediafax surse europene.

„România trebuie să se grăbească cu reforma pensiilor. Nu suntem neapărat fericiţi cu ceea ce se întâmplă, că nu vrem un mecanism de frânare, ci creşterea pensiilor mici şi mărirea în timp a vârstei de pensionare. Doar aşa am fi de acord cu scoaterea procentului de 9,4% din PNRR”, au spus pentru Mediafax surse europene.

La întâlnirea celor trei miniştri cu reprezentanţii Comisiei Europene, potrivit surselor citate, oficialii europeni au transmis că nu au probleme cu măsurile, dar că propunerile nu reprezintă măsuri structurale, arată sursa citată. De asemenea, referitor la modificarea deficitului bugetar, reprezentanţii Comisiei vor garanţii suplimentare pe limitarea cheltuielilor, pentru că guvernele anterioare nu au respectat angajamentele asumate. „Noi am arătat o flexibilitate, dar vrem garanţii pentru viitor”, au mai precizat sursele europene.

Ce presupune reforma cerută de Comisia Europeană ca jalon PNRR

La finalul lunii mai, Ministrul Muncii de la momentul respectiv, Marius Budăi, a enunțat, în cadrul unei conferințe de presă care au fost câteva dintre principiile agreate cu Comisia Europeană pentru reforma pensiilor, printre care: eliminarea unei anumite categorii de pensii speciale, cum au fost numite atunci, pensiile militare fiind și ele supuse reformei. Creșterea treptată a vârstei de pensionare pentru toți românii la 65 de ani a fost un subiect delicat dar un punct important al discuției, deși calendarul de implementare al acestei măsuri nu a fost niciodată estimate.

Mai mult, pensiile ar trebui să fie calculate raportat la toată perioada de muncă, nu doar la ultimii ani de activitate. Ministrul muncii a declarat la momentul respectiv că reajustarea procentului aferent bazei de calcul, plafonarea veniturilor astfel încât să nu depășească nicio pensie salariul, eliminarea perioadelor asimilate și supraimpozitarea au fost lucruri care au fost apreciate și de care Guvernul s-a ocupat deja. ”Drepturile de pensii vor fi calculate prin creșterea treptată a perioadei de contribuție, așa cum este prevăzut și în sistemul public, astfel încât la finalul acestei perioade să se ajungă treptat astfel încât raportarea să fie la întreaga perioadă. Deci nu vor mai fi alese anumite perioade din interiorul a ceea ce au contribuit, ci va fi raportare la întreaga perioadă”, a declarat Budăi în luna mai.

Pentru a îndeplini jalonul și a nu pune în pericol implementarea PNRR, câteva criterii trebuie să apară în următoarele amendamente, a declarat Budăi. Principiile și criteriile stabilite cu Comisia Europeană sunt următoarele:

Creșterea treptată a vârstei de pensionare, în conformitate cu sistemul public de pensii, până la vârsta de 65 de ani. Fiecare persoană activă profesional în România, indiferent de faptul că lucrează în mediul public sau privat avea o vârstă de pensionare până la vârsta de 65 de ani, așa cum este prevăzută gradual și în legea din sistemul public de pensii.Un alt principiu este creșterea treptată a vechimii în specialitate, pentru acele categorii care nu aveau deja această raportare.Eliminarea unor categorii de indemnizații și pensii stabilite și plătite în baza unor pensii speciale. Acest principiu se aplică deja. Un exemplu oferit este cel al magistraților cărora nu li se mai permite asimilare, ci 20 de ani cel puțin în magistratură, pentru că doar se consideră că profesionistul se conformează interdicțiilor și limitări ale unor drepturi. De asemenea, au fost exceptate unele categorii din funcționarii publici parlamentari de la acest aspect, arată sursa citată.

Pensiile speciale, discuții amânate pentru luna septembrie

Schimbările planificate pentru legea pensiilor speciale și pachetul de reforme fiscale nu vor fi discutate în Parlament până la finalul lunii august, conform unor informații din surse politice, aflate în discuție cu Digi24.ro. Cauza acestei amânări constă în necesitatea dialogului oficialilor din București cu Comisia Europeană înainte de a lua vreo decizie concretă. Cu toate că liderii Coaliției fuseseră hotărâți să convoace o sesiune parlamentară extraordinară în luna august, planurile lor au fost perturbate de programul discuțiilor cu reprezentanții Comisiei Europene care au avut loc în această săptămână.

La mijlocul lunii august amendamentele la legea pensiilor speciale, care a fost declarată parțial neconstituțională, erau în faza finalizării și urmau să fie comunicate către Comisia Europeană, conform declarațiilor unor surse guvernamentale.

Printre modificările amânate se află și creșterea procentului cu care pot fi impozitate pensiile speciale (inițial stabilit la 15%), dar având în vedere hotărârea Curții Constituționale, impozitul ar trebui aplicat tuturor pensiilor de serviciu și militare. Schimbările propuse vor fi dezbătute și adoptate în cadrul sesiunii parlamentare care începe în luna septembrie.

...citeste mai departe despre "Reforma pe care o cere Comisia Europeană și o întârzie Guvernul. Care sunt cerințele oficialilor de la Bruxelles legate de sistemul de pensii românesc" pe Ziare.com

Comisia Europeană nu este acord cu TikTok Lite, noua scorneală a gigantului tech. Temeri că minorii ar putea avea acces la conținut periculos

Comisia Europeană a anunțat recent că va investiga programul TikTok Lite, suspectând că acesta poate avea un impact negativ asupra sănătății mintale a utilizatorilor. Programul, care...