Soarta Europei, in mainile Curtii Constitutionale a Germaniei

Curtea Constitutionala din Germania va lua, miercuri, 12 august, una dintre cele mai importante decizii din ultimii ani. Magistratii germani se vor exprima in privinta constitutionalitatii Mecanismului European de Stabilitate (MES).

Decizia lor va influenta evolutia viitoare a economiei Europene si solutionarea crizei din zona euro. Analistii romani spun ca mieruri este o zi istorica, deoarece intreaga evolutie economica a urmatoarelor luni depinde de raspunsul judecatorilor Curtii Constitutionale din Germania.

Acestia vor analiza mai multe plangeri care vizeaza blocarea ratificarii Mecanismului European de Stabilitate, care ar urma sa aiba o capacitate de creditare de 500 de miliarde de euro. Principala problema ar fi existenta unei incompatibilitati intre structura MES si Constitutia germana. Criticii mecanismului spun ca statul german ar fi nevoit sa renunte la o parte din suveranitatea sa pentru a participa la acest fond.

Sase recursuri au fost depuse pana acum contra MES si a pactului european de disciplina fiscala, doua elemente importante ale strategiei puse in aplicare de catre europeni pentru rezolvarea crizei.

Ce se intampla daca Mecanismul European de Stabilitate este aprobat

Daca decizia magistratilor va fi favorabila, indicii bursieri internationali se vor aprecia, in semn al increderii investitorilor in puterea de iesire a Europei din criza.

Ulterior, Banca Centrala Europeana si institutiile europene se vor putea folosi de cele 500 de miliarde de euro atribuite fondului pentru asistarea statelor cu probleme. Conform declaratiilor lui Mario Draghi, seful BCE, banii pentru achizitionarea de titluri de stat vor veni din "cuferele" Mecanismului European de Stabilitate sau a Fondului European de Stabilitate Financiara (FESF). Pentru ca acest lucru sa se intample, insa, tarile cu probleme financiare trebuie sa fie de acord cu implementarea unor noi masuri de austeritate sau reforme structurale.

Planul lui Draghi presupune ca FESF si MES sa achizitioneze obligatiuni guvernamentale de pe piata principala, urmand ca BCE sa cumpere titluri de pe pietele secundare pentru a cobora costurile de finantare ale statelor respective.

"Eu cred ca e putin probabil ca in Germania Curtea Constitutionala sa respinga MSE. Aceste lucruri au mai fost discutate, au fost verificate inainte de a se propune formarea. Nu sunt ingrijorat ca s-ar putea intampla ceva", a declarat pentru Business24, Mircea Cosea.

Mecanismul European de Stabilitate nu primeste acordul Curtii Constitutionale

Judecatorii germani pot sa refuze acordarea unui aviz pozitiv Mecanismului European de Stabilitate, acuzand incompatibilitatea intre structura MES si constitutia statului, care ar fi nevoit sa renunte la o parte din suveranitate.

Sansele ca magistratii sa dea un aviz negativ Mecanismului European de Stabilitate au crescut in ultima saptamana, dupa ce BCE a anuntat ca va merge inainte cu planul de achizitie al titlurilor de stat, in ciuda opozitiei guvernatorului Bundesbank, Jens Weidmann.

Reactiile negative din partea Germaniei au continuat sa vina. Doar 25% din populatie mai este de acord ca Grecia sa ramana in zona euro, in conditiile in care statul are nevoie constanta de ajutor. Luand in considerare faptul ca Germania este cea mai mare economie a Uniunii Europene, sume importante din buget merg catre fondurile de salvare.

Un aviz negativ ar fi un lucru bun, considera consultantul financiar Ionel Blanculescu, in ciuda impactului negativ.

"Aceste mecanisme reprezinta drenaje ale banilor contribuabilului european, in special din Germania si din tarile puternic industrializate, spre salvarea unor tari si a unor sisteme financiare din tari care s-au intrecut in coruptie, in drenarea banului public, in fraudarea banului public, cum ar fi Grecia, Spania, Irlanda, Portugalia si alte state", a declarat Blanculescu, care este de parere ca avizul negativ ar fi decizia corecta.

Astfel, ar fi impiedicat un intreg proces de deturnare de fonduri, care nu ar face decat sa intarzie solutionarea crizei datoriilor suverane, agravand situatia si asa delicata, spune Blanculescu. De altfel, solicitarea constanta de ajutoare, de bani obtinuti din contributia la bugete a statelor puternice afecteaza din ce in ce mai puternic aceste mari economii.

"Nu ar fi un lucru usor de suportat de actuala putere politica din Germania, in primul rand pentru doamna Merkel. Probabil ca ar fi ceva similar cu ce s-a intamplat la noi - intrarea intr-o situatie de destabilizare politica.

Cred ca ar fi o lovitura foarte grea pentru zona euro si asta ar insemna si schimbarea atitudinii altor tari europene vizavi de situatia Greciei, tari care deocamdata sunt sub puterea de influenta a Germaniei si care sesizeaza situatia actuala de ajutorare a Greciei in ciuda lipsei totale de efort pe care Grecia o face pentru rezolvarea problemei", este de parerea analistul financiar Mircea Cosea.