Se topește un ghețar subteran celebru din Munții Apuseni: ”Îl pierdem curând și pe ăsta”

Unul dintre cele mai importante ghețare subterane din România ”dă semne” de topire. Este vorba despre Peștera Ghețarul de la Vârtop, unde, speologii au constatat transformarea și topirea gheții.

”Dacă în primăvară gheață era încă translucidă, la început de toamna întreagă suprafață a ghețarului a devenit mată și stratul superficial al gheții este moale pe cea mai mare parte a suprafeței ghețarului. După Ghețarul de la Casă de Piatră, îl pierdem curând și pe asta”, a scris speologul Ovidiu Guja pe un grup al speologilor din România.

Intrarea este un portal de 15 metri lățime și 5 metri înălțime. Este descendentă și duce în "Sala Ghețarului", de 70 metri lungime. Blocul de gheață are aproximativ 1.600 metri cubi. Din această sală, trecând printr-o poartă și un scurt sector de galerie joasă, se ajunge în "Sala Domului". Apoi, se intră în "Sala Minunilor", denumită astfel datorită diversității speleotemelor prezente: stalactite, stalagmite, coloane, draperii parietale, coralite, gururi etc. Din această sală se urcă spre "Sala Mare", cu o lungime de peste 100 metri.

Importanța peșterii rezidă mai ales în bogăția formațiunilor de depunere calcitică, foarte variate ca tip și bine conservate. Deși mică, aceasta este una dintre cele mai frumoase peșteri din țară datorită conservării podoabelor. Peștera se află lângă satul Casa de Piatră, comuna Arieşeni, judeţul Alba. Aici, în anul 1974, a fost descoperită „Sala Paşilor” (de o echipă condusă de prof. dr. Iosif Viehmann), în care au fost identificate urme pietrificate ale „Omului de Vârtop”.

Portalul prin care se intră în peșteră

După descoperire, în urma cercetărilor realizate de Iosif Viehmann, împreună cu antropologul Cantemir Rişcuţia, acesta a stabilit că este vorba de un om de Neanderthal. „Sala Paşilor” nu se află pe parcursul turistic şi este greu accesibilă, ceea ce a făcut ca existenţa ei să rămână necunoscută speologilor amatori. La momentul descoperirii, pentru că era unicat, Viehmann a decis să o scoată afară, pentru a o păstra şi studia în muzeu (Muzeul Racoviţă al Institutul de Speologie ”Emil Racoviţă” Cluj.

Urmă veche de peste 60000 de ani

Peste timp, s-a dovedit că a fost o decizie foarte bună, pentru că în 1995, când s-a dorit să se ducă colegi din străinătate să vadă urma de la Vârtop, s-a constatat că ce mai r ...citeste mai departe despre "Se topește un ghețar subteran celebru din Munții Apuseni: ”Îl pierdem curând și pe ăsta”" pe Ziare.com