Bucuresti, in coada clasamentului european al capitalelor privind traficul, parcarile si spatiul verde

Bucuresti ocupa penultimul loc intr-un top privind mobilitatea durabila in care sunt incluse marile capitale europene, arata datele Greenpeace Romania, publicate marti, in cadrul raportului "Mobilitate durabila in Bucuresti. O evaluare bazata pe indicatori".

"Locul codas ocupat de Bucuresti este rezultatul mai multor motive. Acesta prezinta cel mai ridicat nivel de congestionare dintre cele 14 orase analizate, cu o cota de deplasari zilnice cu vehicule private de 48% si o pondere relativ mica de mobilitate activa de doar 16%. In plus, spatiul verde pe cap de locuitor in capitala este sub 10 mp, in timp ce norma UE este de 26 mp/capita", sustine Alin Tanase, coordonator de campanii Greenpeace Romania.

Astfel, capitala Romaniei se afla pe locul 13 din 14 in acest clasament. Pe locul 12 se afla Moscova. Doar Roma sta mai prost decat Bucuresti la acest capitol, in vreme ce primele locuri sunt ocupate de Copenhaga, Amsterdam, Oslo, Zurich si Viena.

Raportul de specialitate poate fi consultat AICI si reprezinta o completare la clasamentul oraselor din anul 2018 privind mobilitatea durabila (Raportul "Living. Moving. Breathing", realizat de Institutul Wuppertal) in care au fost analizate capitale precum Berlin, Londra, Viena, Bruxelles, Moscova, Roma, Zurich, Paris, Amsterdam, Copenhaga, Oslo, Budapesta si Madrid.

Bucuresti a fost comparat cu celelalte orase in ceea ce priveste transportul public, siguranta rutiera, calitatea aerului, managementul mobilitatii si mobilitatea activa, iar per ansamblu Capitala s-a clasat pe locul 13 din cele 14 orase, pe baza punctajului obtinut pentru fiecare indicator.

Astfel, la indicatorii siguranta rutiera, calitatea aerului si mobilitate activa (deplasare nemotorizata - mersul pe jos, cu bicicleta, skateboard, role etc), Bucuresti s-a clasat pe penultimul loc, iar la capitolul managementul mobilitatii, chiar pe ultimul loc.

"In aceste domenii este nevoie de imbunatatiri concrete precum dezvoltarea infrastructurii pentru pietoni si biciclisti, combaterea parcatului ilegal pe trotuare, extinderea spatiilor verzi urbane, precum si prioritizarea in trafic a mijloacelor de transport public, prietenoase cu mediul, pentru a reduce durata calatoriei si, prin urmare, pentru a creste atractivitatea lor pentru localnici si navetisti.

Politicile care ar putea ameliora situatia actuala a transporturilor si mobilitatii din Bucuresti ar trebui sa abordeze, in primul rand, ponderea ridicata a transportului motorizat privat din oras.

Aceasta implica, de exemplu, un sistem de gestionare a parcarii mai eficient si dezvoltarea si modernizarea in continuare a infrastructurii pietonale si pentru biciclete din Bucuresti intr-o retea integrata mai confortabila, durabila si atractiva.

Mobilitatea activa performanta se traduce printr-un numar mai mic de vehicule folosite pe strada, congestionare redusa, strazi mai sigure si un nivel mai bun al calitatii aerului", sustin realizatorii raportului.

Potrivit sursei citate, infrastructura sigura si eficienta nu numai ca va creste cota de deplasari pentru cei cu mobilitate redusa si cei care se deplaseaza cu bicicleta si pe jos, dar va reduce si accidentele care implica persoane din aceste categorii.

Raportul Greenpeace Romania descrie metodologia utilizata de Institutul Wuppertal in elaborarea Clasamentului oraselor din 2018, care a masurat si a evaluat performanta in domeniul mobilitatii durabile din Berlin, Londra, Viena, Moscova, Bruxelles, Roma, Zurich, Paris, Amsterdam, Copenhaga, Oslo, Budapest si Madrid.

Acesta compara performanta de mobilitate durabila cu aceste 13 orase fara a modifica datele originale si utilizand cele mai recente date disponibile pentru Bucuresti, astfel ca datele despre capitala Romaniei sunt mai noi decat pentru celelalte orase, dar pot fi comparate, avand in vedere ca cele doua studii s-au realizat la o distanta de doar un an si jumatate.