Angajatorii ar putea beneficia de facilitati fiscale, daca infiinteaza fonduri de pensii ocupationale

Luni, 09 Martie 2020, ora 11:21
4659 citiri
Angajatorii ar putea beneficia de facilitati fiscale, daca infiinteaza fonduri de pensii ocupationale
Foto: Pixabay.com / CC0 Creative Commons

Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) a propus un set de facilitati fiscale de care sa beneficieze angajatorii care doresc infiintarea unui fond de pensii ocupationale, a declarat, luni, Dan Armeanu, vicepresedintele ASF, responsabil cu activitatea dedicata Sectorului Sistemului de Pensii Private.

"Diversificarea surselor de venit la pensie a reprezentat o tema de interes in ultimii 10 ani, odata cu infiintarea fondurilor de pensii private, pilon II si pilon III, iar subiectul merita sa fie revazut si argumentat, din perspectiva adoptarii cadrului legal ce reglementeaza functionarea fondurilor de pensii ocupationale, care completeaza sistemul pensiilor private cu o noua componenta.

Pe langa elaborarea legislatiei secundare, ASF a propus un set de facilitati fiscale de care sa beneficieze angajatorii care doresc infiintarea unui fond de pensii ocupationale.

In conditiile schimbarii structurii de varsta a populatiei, datorate cresterii sperantei de viata si scaderii natalitatii, tendinta care se va mentine in urmatoarele decenii, sistemului de pensii de stat va fi supus unor presiuni mari pentru a asigura un trai decent si indestulator.

Solutia adoptata la nivel international pentru eliminarea dependentei exclusive de pensia de stat a constat in promovarea pensiilor private, complementare pensiei de stat.

Fondurilor de pensii private, atat cele obligatorii, dar in special cele facultative, vor asigura un venit care va suplimenta componenta de stat a pensiei si va contribui la reducerea diferentei intre venitul din salariu si venitul din pensie", a explicat Armeanu, intr-un punct de vedere transmis AGERPRES.

In viziunea oficialului ASF, dezvoltarea segmentului pensiilor facultative (Pilon III) si ocupationale (Pilon IV) poate avea loc daca se modifica si comportamentul de economisire al populatiei.

"Cresterea componentei pensiilor facultative atat cele personale, pilon III, cat si cele ocupationale, pilon IV, se poate realiza prin modificarea comportamentului de economisire si prin redirectionarea catre fondurile de pensii pilon III si pilon IV a unei parti din economiile realizate prin intermediul depozitelor bancare.

Astfel, economisirea pe termen scurt din depozitele bancare se poate transforma in economisire pe termen lung prin intermediul fondurilor de pensii private. Mai mult, tinand cont de raportul supraunitar depozite - credite, economisirea 'blocata' in sectorul bancar poate fi valorificata de fondurile de pensii cu efecte de multiplicare in economie. Aceasta abordare noua va asigura la nivel macroeconomic dezvoltare sustenabila, iar la nivel individual securitate si bunastare financiara la pensie.

Spre deosebire de fondurile de pensii pilon II si pilon III, functionarea fondurilor de pensii ocupationale, pilon IV, se bazeaza pe implicarea angajatorului, in calitate de initiator al unei scheme de pensii ocupationale pentru angajatii proprii, in virtutea faptului ca achita contributii la un fond de pensii ocupationale.

Acesta dispune de o anumita flexibilitate cu privire la tipul schemei pe care o propune, cu contributii definite sau contributii definite cu garantii, precum si cu privire la stabilirea cuantumului contributiilor, care poate diferi in functie de criterii precum vechimea, functia detinuta si, drepturile salariale.", a spus vicepresedintele ASF.

Acesta a adaugat ca, suplimentar fata de angajator, salariatii pot contribui la acelasi fond de pensii ocupationale in limita a o treime din salariul brut, "pentru o crestere mai accentuata a valorii activului personal si implicit a cuantumului viitoarei pensii".

"Angajatii, participanti la un anumit fond au posibilitatea de transfer a activului personal la un alt fond, in cazul schimbarii angajatorului, sau la un fond de pensii facultative, totodata fiind permisa pastrarea activelor la mai multe fonduri, urmand a fi cumulate la momentul deschiderii dreptului la pensie.

Angajatorii de tipul intreprinderilor mici si mijlocii, pentru care infiintarea unui fond de pensii nu este eficienta din punct de vedere al costurilor de administrare, pot contribui pentru angajatilor proprii la un fond de pensii ocupationale deja existent, in cazul in care accepta conditiile respectivei schemei de pensii", a mentionat Dan Armeanu.

Conform vicepresedintelui ASF, atractivitatea angajatorilor poate creste daca acesta dezvolta oferte de pensii ocupationale pentru angajati.

"Oferirea de pensii ocupationale va contribui la cresterea atractivitatii angajatorului si la consolidarea relatiei angajator - angajat, contributia la fond fiind un factor de retentie si fidelizare al angajatilor, angajatorul avand posibilitatea de a aplica clauza de vesting, prin care poate amana cu maxim 3 ani data dobandirii de catre angajat a dreptului de proprietate asupra activului la fond obtinut in urma contributiilor platite de angajator.

Din perspectiva angajatorului avantajele rezida in stabilitatea crescuta a personalului si costuri reduse de selectare si training a unor noi salariati.

Posibilitatea de a diferentia nivelul contributie platite de angajator reprezinta si o modalitate de motivare si recompensare a salariatilor, acestia la randul lor fiind interesati sa creasca productivitatea si totodata profitabilitatea intreprinderii, astfel incat aceasta sa-si mentina capacitatea financiara pentru a contribui la fondul de pensii ocupationale", a sustinut reprezentantul autoritatii de reglementare.

Armeanu a punctat faptul ca, in prezent, activele investite in economia reala din Romania se ridica la aproximativ 3,3 miliarde de euro, ceea ce sustine "cresterea economica sustenabila pentru atingerea nivelul de convergenta cu alte economii din cadrul Uniunii Europene".

"Beneficiile fondurilor de pensii private depasesc cadrul relatiei de munca si se rasfrang la nivelul intregii economii, din perspectiva faptului ca acestea reprezinta o sursa de finantare pe termen lung a intreprinderilor, prin intermediul carora contributiile se transforma in investitii.

Impactul economic al fondurilor de pensii nu poate fi neglijat, luand in considerare faptul ca in prezent activele investite in economia reala se ridica la aproximativ 3,3 miliarde de euro, bani care sustin cresterea economica sustenabila pentru atingerea nivelul de convergenta cu alte economii din cadrul UE.

Totodata, posibilitatea crescuta de finantare prin intermediul pietei de capital impulsioneaza societatile private sa se listeze si se creeaza conditiile propice ca bursa sa devina o piata financiara competitiva", a afirmat Dan Armeanu.

In acest sens, companiile care intra pe piata de capital isi pot creste profitabilitatea, iar statul va avea de castigat prin colectarea de impozite, "venituri care pot fi ulterior investite in infrastructura sociala".

"Cu un cost al capitalului mai redus, societatile respective pot sa isi creasca profitabilitatea, ceea ce va conduce la realizarea de venituri mai mari ale statului din impozite, venituri care pot fi ulterior investite in infrastructura sociala.

In considerarea experientei dobandite de administratorii de fonduri de pensii administrate privat, s-a diversificat paleta de investitii a fondurilor, cu investii in valori mobiliare tranzactionate pe piete reglementate emise de fonduri sau societati care desfasoara activitati de dezvoltare si promovare imobiliare, cu investitii private de capital, precum si cu actiuni si obligatiuni emise de societatile de proiect, ceea ce creeaza premisa largirii universului investitional", a subliniat vicepresedintele ASF.

Datele oficiale arata ca, in Romania, valoarea activelor totale fondurilor de pensii private au atins 64,5 miliarde lei, in 2019, si reprezinta aproximativ 6% din PIB in trimestrul III, al aceluiasi an de referinta.

Comparativ, in Danemarca si Olanda activele fondurilor de pensii private se apropiau, in 2018, de 200% din PIB, in Elvetia de 126% din PIB, in timp ce in Islanda procentul ajunsese la 150% din PIB.

Pe de alta parte, in statele in care sistemele de pensii private s-au dezvoltat mai tarziu, acest indicator este sensibil mai scazut: in Slovenia de aproximativ 7% din PIB, in Slovacia de 11% si in Estonia de 15% din PIB.

#legea pensiilor ocupationale , #Pensii private