Sistemul de luare a deciziilor în Uniunea Europeană va fi schimbat. Cum se pregătesc juriștii alianței pentru extindere: veto-ul de tip "Viktor Orban" devine imposibil

Săptămâna aceasta, liderii Uniunii Europene s-au reunit la Bruxelles pentru dezbate posibilitatea începerii discuțiilor de aderare a Ucrainei la blocul comunitar, Ungaria fiind singura țară care a manifestat obiecții deschise față de idee.

Reprezentanții UE și-au expus de asemenea și speranța să înceapă discuțiile de aderare cu Moldova și Bosnia și Herțegovina, deși niciuna dintre cele două țări nu a îndeplinit încă toate criteriile necesare pentru o posibilă aderare.

Georgia speră să i se acorde statutul oficial de candidat la summit-ul care se încheie vineri. Oficialii UE au tratat însă și anumite probleme structurale care vizează o posibilă adaptare a infrastructurii economice și legilor constitutive și de aderare ale Uniunii, pentru a permite mai ușor și a susține extinderea UE. Reuters a expus ideile propuse de reprezentanții țărilor membre, precum și cele aduse în discuție de think tank-urile axate pe subiectul relaxării regulilor UE, deși guvernele sunt departe de a ajunge la un acord vădit în acest sens.

Cum are loc procesul de luare a deciziilor în Uniunea Europeană

UE decide majoritatea problemelor prin majoritate calificată – ceea ce înseamnă că cel puțin 15 dintre cele 27 de țări ale UE, reprezentând cel puțin 65% din populația blocului trebuie să fie de acord în privința unei decizii. Cu toate acestea, în politica externă și în ceea ce privește problemele de securitate, taxe, finanțele UE, unele domenii ale justiției și ale afacerilor interne, securitatea socială, extinderea și modificările tratatelor UE, un singur veto poate bloca procesul decizional.

Unanimitatea este deja dificil de obținut între cele 27 de state membre ale UE, iar dacă opt țări candidate s-ar alătura, unanimitatea între 35 va fi și mai grea, postulează jurnaliștii Reuters. Astfel, una dintre ideile discutate este, prin urmare, schimbarea procesului decizional prin extinderea utilizării majorității calificate. O altă idee este să se utilizeze actualele „clauze pasarelă" speciale (articolul 48 din Tratatul privind Uniunea Europeană - TUE) pentru a ocoli necesitatea unanimității. Astfel de clauze din TUE permit schimbarea unei proceduri legislative fără o modificare formală a Tratatului.

O altă propunere vehiculată în timpul discuțiilor de săptămâna aceasta este să se schimbe numărul de voturi necesare pentru a forma o minoritate de blocare - de la actualul sistem de 55% din statele membre reprezentând 65% din populația UE, la 60% din țări reprezentând 60% din populație. UE va trebui, de asemenea, în acest caz, să reevalueze numărul de locuri din Parlamentul European și, probabil, și numărul de comisari din executivul Comisiei Europene executivă, unde fiecare stat membru are acum un reprezentant.

Regulile de acordare a finanțării în Uniunea Europeană

UE își finanțează politicile cu un buget egal cu aproximativ 1% din produsul intern brut al Uniunii, care pentru 2021-2027 este de 1,074 trilioane de euro. PIB-ul UE provine preponderent din contribuțiile naționale, taxele vamale și o parte din alte taxe adiacente.

Aproximativ o treime din PIB este direcționat către Politica Agricolă Comună (PAC) a UE – care include mai ales plăți directe către fermieri proporționale cu ariile de teren deținute. O altă treime merge către ridicarea nivelului de trai în regiunile mai sărace ale UE, transferând efectiv bani de la țările mai bogate la cele mai sărace.

10 membri noi, toți având un PIB pe cap de locuitor sub media UE și mulți dintre ei, cum ar fi agricultura de subzistență din Ucraina, ar fi eligibili pentru o mulțime de fonduri PAC, iar UE va trebui să reevalueze destinația plăților și sursa de finanțare pentru aceste noi investiții, explică Reuters.

Centrul pentru Studii Politice Europene (CEPS) estimează că, dacă Ucraina ar fi membru UE astăzi, ar primi net 18-19 miliarde de euro din bugetul UE, contribuabilii net la bugetul UE trebuind să plătească cu 10% mai mult decât acum și Spania ar trece de la a fi un beneficiar net al fondurilor UE la statutul de plătitor net. Brussels Institute for Geopolitics consideră că toți actualii beneficiari neți ai bugetului UE ar deveni plătitori neți după extinderea la 36 de țări (ei exclud posibilitatea aderării Turciei, acest scenariu fiind considerat nerealist din punct de vedere politic).

O soluție propusă pentru echilibrarea acestei balanțe este majorarea bugetului la peste 1,0% din PIB-ul UE pentru investiții. Pentru a fi mai ușor acceptat de guverne, care se plâng deja că plătesc prea mult în vistieria UE, acest lucru ar putea fi realizat prin noi fluxuri de venituri sau taxe dedicate, explică specialiștii. Unii propun, de asemenea, ca țărilor UE să li se permită să contracteze credite împreună în viitor pentru a finanța activitățile UE, o idee foarte controversată pentru statele membre.

Problemele legate de statul de drept

Luptându-se fără succes de ani de zile cu Polonia și Ungaria din cauza deficiențelor lor privind statul de drept, UE dorește să se asigure că, înainte de a accepta noi membri, comunitatea europeană deține modalități eficiente de a impune respectarea valorilor și legilor UE.

UE poate acum să suspende fluxul de fonduri UE către o țară dacă aceasta se face vinovată de încălcări ale statului de drept care riscă să pună în pericol cheltuirea corectă a fondurilor UE – Polonia și Ungaria fiind puse în trecut în această situație.

Una dintre ideile de întărire a acestui mecanism este să permită suspendarea banilor UE nu doar pentru că aceștia ar putea fi cheltuiți incorect, ci pur și simplu pentru că un guvern încalcă regulile democrației, cum ar fi îndepărtarea de la principiile alegerilor democratice libere și corecte și încălcarea libertății mass-media, sau dacă se dovedește că în țara cu pricina au avut loc încălcări ale drepturilor fundamentale ale omului.

Pentru a preveni tergiversările în procesul disciplinar, una dintre ideile propuse este ca guvernele UE să fie obligate să decidă în termen de șase luni, printr-un vot cu majoritate de patru cincimi, dacă o țară nu respectă statul de drept, o decizie care ar priva acel stat de un vot în cadrul întâlnirilor de formulare a politicilor UE. Dacă încălcările statului de drept continuă, ar exista sancțiuni automate după cinci ani, intensificate după 10 ani, inclusiv riscul de a pierde calitatea de membru UE.

Scenariul unor niveluri diferite de aderare la UE

Pe măsură ce UE se extinde la peste 30 de țări, va deveni din ce în ce mai dificil pentru ca statele să adere la legile și politicile Uniunii în același ritm, ceea ce ar încetini dezvoltarea UE la cel mai mic numitor comun. O soluție propusă pentru evitarea acestor inechități este revenirea la conceptul mult-dezbătut de multi-speed Europe „Europa cu mai multe viteze" și crearea a patru cercuri de integrare:

un cerc interior (cu o integrare profundă în domenii precum zona euro și spațiul Schengen fără frontiere), practic mare parte din ce înțelegem astăzi ca fiind Uniunea Europeanăun cerc mai mare al Membrilor Asociați, implicând participarea la piața unică a UE și uniunea vamală, și aderarea la principiile comune ale UEComunitatea Politică Europeană (CPE), ca un nivel exterior dedicat cooperării politice, aceste state nefiind însă legate legislativ de UE.

...citeste mai departe despre "Sistemul de luare a deciziilor în Uniunea Europeană va fi schimbat. Cum se pregătesc juriștii alianței pentru extindere: veto-ul de tip "Viktor Orban" devine imposibil" pe Ziare.com