Taxa clawback i-a costat 1 miliard de lei pe producatori - Interviu

Taxa clawback a reintrat in atentia opiniei publice dupa ce Curtea Constitutionala a decis ca incasarea TVA simultan cu aceasta taxa este nelegala.

Decizia este salutata de catre jucatorii de pe piata, care explica, totusi ca mai trebuie facute o serie de modificari pentru ca aceasta taxa sa ajunga la nivelul celor din alte state din UE.

Taxa clwback, introdusa la finele anului 2009, prevede ca toti producatorii de medicamente trebuie sa contribuie la finantarea sistemului public de sanatate cu o suma cuprinsa intre 5% si 11% din veniturile realizate din vanzarea produselor.

In Romania, aceasta taxa a generat un deficit economic de un miliard de lei, care putea sa rezulte din veniturile realizate prin vanzarea medicamentelor care nu au mai fost fabricate, a declarat Dragos Damian, presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice din Romania (APMGR) intr-un interviu acordat Business24.

Cum comentati decizia Curtii Constitutionale?

Este o decizie justa si asteptata, pentru ca este anormal sa platim o taxa la o taxa. Este un nonsens fiscal. In alta ordine de idei, taxa a fost modificata de patru ori, de trei ori fara ca autoritatile sa comunice cu industria, iar a patra oara, anul trecut, cand s-a ajuns la o forma apropiata de normalitate.

Ce alte modificari credeti ca sunt necesare pentru ca taxa clawback aplicata in Romania?

Ce mai cerem noi la aceasta taxa: sa fie excluse de la plata veniturile realizate de terti, pentru ca in prezent producatorii platesc si pentru marjele de farmacie si distributie si sa existe o corelare intre termenul la care noi incasam banii, adica la un an de zile si momentul la care facem plata, trimestrial. Ca sa explic mai clar, noi platim taxa clawback pentru trimestrul patru 2012, dar banii ii vom incasa abia in trimestrul patru din 2013.

Ramane de vazut cum va fi scrisa decizia Curtii Constitutionale in Monitorul Oficial si care va fi modalitatea de recuperare a banilor platiti. Noi consideram ca este o normalizare si producatorii care au investitii industriale in Romania vor fi ajutati.

Ce pierderi a cauzat, potrivit estimarilor dumneavoastra, taxa clawback din 2009, de cand a fost introdusa, pana in prezent?

Multi dintre noi a trebui sa oprim aceste investitii pentru ca nu am avut bani sa platim aceasta taxa injusta si sa ne si extindem capacitatile de productie. Din calculele noastre a rezultat un deficit economic de un miliard de lei, care putea sa rezulte din veniturile realizate prin vanzarile medicamentelor care nu au mai fost fabricate.

Care este diferenta intre clawback-ul aplicat in Romania si cel din celelalte tari europene?

Dupa modificarea facuta anul trecut, taxa clawback din Romania se apropie de ce inseamna clawback in tarile din UE. In primul rand, in alte tari clawback este ultima masura de control al productiei de medicamente. In al doilea rand, in multe din aceste tari, medicamentele generice, cele produse pe plan local sau cele aflate sub un anumit nivel al pretului sunt scutite de la taxa clawback pentru a se facilita investitiile. In al treilea rand, se aplica pe un interval scurt de timp: un an, doi ani si apoi se renunta la ea.

La noi, aceasta taxa a fost introdusa in 2009, in anul 2011 a trebuit, de fapt, sa acoperim un deficit bugetar, deoarece consumul a fost stabilit la 6,8 miliarde si in 2012 a fost stabilit la 5,6 miliarde de lei, deci noi trebuia sa acoperim un deficit, nicidecum sa platim un consum exagerat de medicamente.

Exista, in prezent discutii cu Ministerul Sanatatii sau cel al Finantelor pentru modificarea taxei clawback?

In prezent, exista discutii cu ambele ministere. Ministrul Nicolaescu a inteles problema medicamentelor ieftine, care din cauza taxei risca sa nu mai fie produse. In prezent, la Finante avem discutii legate de corelarea termenului de plata pe medicamente cu cel pentru plata taxei clawback.